Prima pagină

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Activitatea din industria românească a scăzut puternic în decembrie


Activitatea din industria românească a scăzut puternic în decembrie

Activitatea industrială s-a redus puternic în ultima lună a anului trecut, pe fondul scăderii sensibile a comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a scăzut la 42 de puncte în decembrie 2016, de la 55 de puncte în noiembrie, fiind a treia lună la rând de scădere. Reducerea este cu atât mai semnificativă cu cât pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului. „Căderea a fost dramatică pentru că a cuprins 90% din indicatorii măsuraţi de Barometru. (…) Indicatorul pentru comenzi noi a scăzut de la 53 în noiembrie la 44 în decembrie. Stocurile s-au redus ceva mai puţin, de la 45 la 43, pentru că erau deja relativ epuizate. Comenzile neexecutate erau la 46 de puncte şi au scăzut la 41, în condiţiile subţierii semnificative a portofoliului de comenzi”, arată studiul. De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a coborât de la 51 la 45, „semn că firmele au operat disponibilizări, probabil la personalul cu contract temporar”, menţionează raportul. Şi cererea din străinătate s-a diminuat în decembrie, în condiţiile în care comenzile pentru export au coborât de la 58, în noiembrie, la 48 în decembrie „şi au produs probabil şocul cel mai puternic care a antrenat scăderea generală”, arată autorii studiului. Autorii raportului aşteaptă să vadă dacă este vorba doar de o evoluţie conjuncturală sau dacă situaţia din decembrie poate marca debutul unei tendinţe. „O prăbuşire lunară, chiar dacă e puternică, nu semnalează neapărat un moment de cotitură, în sensul opririi creşterii şi a declanşării unui declin […]

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Strategia economică a lui Trump începe să prindă contur


Strategia economică a lui Trump începe să prindă contur

Strategia economică a preşedintelui american Donald Trump începe să prindă contur, iar între elementele majore semnalate de acesta se află substituirea importurilor, politicile industriale, intervenţiile macro şi microeconomice şi o filozofie a recompenselor şi pedepselor, potrivit unei analize publicate joi de Bloomberg, conform News.ro. Trump are în vedere o creştere economică mai ridicată şi crearea mai multor locuri de muncă printr-o strategie de substituire a importurilor, cuplată cu elemente de politică industrială. Astfel, administraţia Trump vrea să atragă în statele Unite facilităţi de producţie care servesc din străinătate piaţa internă. În plus, vrea să aducă în America facilităţi de producţie străine care servesc alte pieţe externe. Pentru a amplifica impactul dorit asupra locurilor de muncă şi salariilor, administraţia adaugă elemente de politică industrială în relaţiile cu anumite sectoare, cum este de exemplu industria auto. Nivelul macro este dominat de patru domenii, dereglementarea, reforma fiscală, infrastructura şi schimbarea stimulentelor pentru favorizarea producţiei interne şi a consumului de produse şi servicii americane. Nivelul micro combină concentrarea sectorială cu aplicarea selectivă a mijloacelor de convingere morală a unor companii. Economiştii convenţionali vor avea tendinţa de a minimaliza impactul general al unor astfel de măsuri micro, dar alţii vor nota faptul că efectul de semnalare ar putea avea consecinţe prin modificarea aşteptărilor şi comportamentelor la nivel general. Acest efect este amplificat de afirmaţiile repetate ale preşedintelui referitoare la locurile de muncă şi de folosirea activă a unor mijloace de comunicare, inclusiv a unora informale, cum este Twitter. Mesajul este amplificat de crearea unui contract implicit între administraţie şi sectorul de afaceri, care este susţinut de recompense şi pedepse, între acestea numărându-se reducerea numărului de reglementări oneroase şi taxele mai mici, cuplate cu ameninţarea de […]

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

Statul a împrumutat doar 146,7 milioane lei pe 10 ani, jumătate din valoarea anunţată, la o dobândă în urcare la 3,96%


Statul a împrumutat doar 146,7 milioane lei pe 10 ani, jumătate din valoarea anunţată, la o dobândă în urcare la 3,96%

Ministerul Finanţelor a plasat joi, în prima licitaţie din acest an de titluri de stat cu scadenţă de peste zece ani, obligaţiuni de stat în valoare de 146,75 de milioane de lei (32,6 milioane euro) scadente în 26 iulie 2027, pentru care băncile primesc un randament mediu anual de 3,96%, în creştere puternică faţă de licitaţia pentru acelaşi tip de titluri desfăşurată în urmă cu aproape cinci luni, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Valoarea anunţată a licitaţiei a fost de 300 milioane lei, dar Ministerul Finanţelor a preferat să ia o sumă de două ori mai mică, pe fondul cererii slabe. Dobânda medie a fost de 3,96% pe an, iar cea maximă – de 3,99%. Băncile participante la licitaţie au oferit doar 194,75 milioane lei. Licitaţia este a doua la rând pentru aceeaşi scadenţă în care cererea este sub valoarea anunţată a licitaţiei. Analiştii se aşteptau la o liciaţie slabă şi la o plasare a titlurilor sub nivelul programat. „Deşi este prima oară din septembrie când acest ISIN îşi face apariţia pe piaţa primară, ne îndoim că am putea vedea o cerere solidă, având în vedere că ieri (miercuri) au continuat corecţiile în pieţele dezvoltate, în timp ce incertitudinile pe plan fiscal ar putea ştirbi atractivitatea acestui segment al curbei. (…) Evoluţiile recente ale pieţei sugerează că am putea asista la licitaţia de astăzi la o alocare parţială”, arată un raport al analiştilor ING Bank, publicat joi dimineaţă. În 1 septembrie 2016, la licitaţia anterioară din aceeaşi emisiune de obligaţiuni scadente 26 iulie 2027, statul a luat cu împrumut 100,6 milioane lei, o treime din valoarea anunţată, iar randamentul mediu primit de investitori a fost de […]

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

Eliminarea plafoanelor la CAS şi CASS, printre măsurile cu cel mai mare impact asupra economiei în 2017


Eliminarea plafoanelor la CAS şi CASS, printre măsurile cu cel mai mare impact asupra economiei în 2017

Eliminarea plafonării la cinci salarii medii brute a bazei de calcul a contribuţiilor la bugetul public de pensii (CAS) şi la casa de sănătate (CASS) şi majorarea plafonulului veniturilor anuale pentru aplicarea impozitului de 1% pe veniturile microîntreprinderilor se numără printre măsurile care vor avea cel mai mare impact asupra economiei în acest an, a declarat joi directorul executiv al departamentului de consultanţă fiscală al firmei de consultanţă şi audit EY România, Gabriel Sincu. Toate salariile mai mari de cinci ori decât salariul mediu brut pe economie vor scădea începând cu 1 aprilie 2017, în urma eliminării plafoanelor la CAS şi CASS de către guvern. Această măsură va avea un impact negativ asupra economiei, iar unele companii din IT şi-au făcut deja planuri legate de măsuri compensatorii acordate angajaţilor, spun consultanţii fiscali, citați de News.ro. Totodată, angajaţii care vor să-şi facă o firmă pentru a evita această măsură trebuie să renunţe la beneficiile avute până acum. ”Deja unele companii din IT se gândesc să acopere diferenţa. Teoretic, unii angajaţi pot să-şi facă o firmă pentru a presta servicii, dar trebuie să demonstreze că sunt antreprenori cu adevărat. Nu vor mai putea avea beneficiile pe care le aveau când erau angajaţi”, a declarat Sincu. O altă măsură cu un impact semnificativ este cea majorării plafonului veniturilor anuale pentru aplicarea impozitului de 1% pe veniturile microîntreprinderilor de la 100.000 la 500.000 de euro. Această măsură poate fi un avantaj pentru cei care au profituri mari şi preferă să plătească 1% pe venituri în loc de 16% impozit pe profit, dar va avea un impact negativ în alte cazuri, consideră consultanţii. ”Este o lovitură pentru cei care au un profit foarte mic sau […]

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

ANAF propune ca doar românii cu restanţe de peste 15.000 lei la stat să apară pe lista datornicilor


ANAF propune ca doar românii cu restanţe de peste 15.000 lei la stat să apară pe lista datornicilor

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, joi, că propune modificarea procedurii de publicare a listelor cu obligaţii fiscale restante, în sensul în care doar persoanele fizice cu datorii neachitate la timp de cel puţin 15.000 lei să apară pe listele publicate de către instituţie. Anul trecut, ANAF a publicat liste cu datornicii persoane fizice, cu restanţe de peste 1.500 lei. Listele au generat mai multe replici din partea unor persoane care fie şi-au plătit taxele, fie se judecau cu Fiscul, considerând că nu trebuie să plătească sumele impuse de către ANAF. în urma acestor dispute, Fiscul a propus ” modificarea procedurii de publicare a listelor cu obligaţii fiscale restante, respectiv a plafoanelor sub care cuantumul total al obligațiilor fiscale restante nu mai fac obiectul publicării pe site”. „Aceste plafoane sunt: a) 500.000 lei, pentru marii contribuabili; b) 250.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii; c) 100.000 lei, pentru celelalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistreazã obligații fiscale restante si din desfãsurarea de activități economice în mod independent sau exercitã profesii libere; d) 15.000 lei, pentru debitorii persoane fizice, altele decât cele de la lit. c)”, a precizat instituţia fiscală, într-un comunicat. În 16 mai 2016, ANAF a publicat lista cu datornicii persoane fizice, cu restanţe de peste 1.500 lei la 31 martie, fiind înregistraţi 187.230 debitori, care aveau de plată 3,4 miliarde lei, inclusiv din activităţi independente sau profesii libere. În luna iulie 2016, ANAF a schimbat regulile de publicare a listelor datornicilor la buget, eliminând persoanele fizice şi firmele ale căror datorii la stat sunt mai mici sau egale cu sumele pe care trebuie să le primească de la stat, prin restituire sau rambursare. După […]

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

Euro revine aproape de 4,5 lei, leul este penalizat de riscurile fiscale interne


Euro revine aproape de 4,5 lei, leul este penalizat de riscurile fiscale interne

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat joi un curs de referinţă de 4,4939 lei/euro, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul din şedinţa precedentă, în ciuda tendinţei de apreciere a monedelor din regiune, în condiţiile în care leul românesc este afectat de riscurile legate de derapaje fiscale în acest an, spun analiştii. Miercuri, BNR a afişat un curs de 4,4939 lei/euro. În prezent, monedele emergente, aşa cum este considerat şi leul, sunt susţinute de creşterea apetitului pentru risc al investitorilor. „Deşi datele fundamentale ar sprijini o apreciere a leului, nu suntem convinşi că perechea are mult în jos pe moment, având în vedere tensiunile politice interne, precum şi riscurile de derapaje fiscale”, arată un raport ING Bank, publicat joi și citat de News.ro. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 4,1792 lei – nivel minim din 8 decembrie – la 4,1966 lei. Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană. Totodată, cursul francului elveţian a crescut de la 4,1852 lei la 4,1985 lei.

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

Exporturile de ceasuri ale Elveţiei au scăzut cu 9,9% în 2016, cel mai mult în ultimii şapte ani


Exporturile de ceasuri ale Elveţiei au scăzut cu 9,9% în 2016, cel mai mult în ultimii şapte ani

Exporturile de ceasuri ale Elveţiei au scăzut cu 9,9% în 2016, cel mai mult în ultimii şapte ani Exporturile de ceasuri ale Elveţiei au scăzut cu 9,9% în 2016, cel mai mult în ultimii şapte ani, din cauza vânzărilor slabe de ceasuri de lux în Hong Kong, cea mai mare piaţă de profil din lume, transmite Bloomberg. Exporturile de ceasuri au coborât la 19,4 miliarde de franci elveţieni (19,4 miliarde dolari), potrivit datelor publicate joi de Federaţia Industriei Elveţiene a Ceasurilor. Declinul anual este cea mai slabă performanţă a exporturilor de ceasuri după scăderea de 22% consemnată în 2009, după falimentul băncii americane Lehman Brothers şi criza creditelor ipotecare subprime. În decembrie, exporturile au coborât cu 4,6%, la 1,7 miliarde de franci. Perioada de boom de la începutul anilor 2000, în care exporturile s-au dublat, a trecut de mult. Industria ceasurilor se contractă în urma campaniei de ultimii patru ani a guvernului chinez de combatere a corupţiei şi extravaganţei, astfel încât piaţa din Kong Kong s-a redus la jumătate. Compania Richemond a cheltuit anul trecut peste 200 de milioane de euro (215 milioane dolari) pentru a răscumpăra ceasurile nevândute şi a desfiinţat circa 200 de locuri de muncă la mărcile Cartier, Cartier, Vacheron Constantin şi Piaget. Federaţia ceasurilor anticipează că exporturile se vor stabiliza în 2017, apărând primele semne de redresare. Richemond, care fabrică ceasuri sub 12 branduri, a raportat revenirea la creştere a vânzărilor de ceasuri din magazinele proprii, în ultimele trei luni ale anului 2016. Şi piaţa chineză şi-a revenit în semestrul al doilea, cu o creştere a exporturilor de 9,1%, potrivit asociaţiei elveţiene. Numărul total al ceasurilor elveţiene exportate în 2016 a scăzut la 25,4 milioane de […]

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

Economia britanică a crescut peste aşteptări în trimestrul patru, cu 0,6%


Economia britanică a crescut peste aşteptări în trimestrul patru, cu 0,6%

Economia Marii Britanii a crescut peste aşteptări în trimestrul patru al anului 2016, cu 0,6%, continuând să contrazică aşteptările că votul pentru Brexit din iunie va încetini avansul, potrivit datelor publicate joi de Biroul Naţional de Statistică, transmite Bloomberg, conform News.ro. Evoluţia marchează al 16-lea trimestru consecutiv de creştere economică şi este peste ritmul de 0,5% anticipat de analişti. Creşterea a fost susţinută de servicii şi ajutată de cheltuielile de consum, dar nu şi de producţie şi construcţii, arată datele statistice. Economia britanică înregistrează performanţe peste aşteptări după referendumul din iunie pentru Brexit, dar datele arată că este mult prea dependentă de un singur sector. Sprijinul din partea consumatorilor ar putea scădea în 2017, din cauza deprecierii lirei sterline care accelerează inflaţia şi reduce veniturile reale. În termeni anuali, avansul PIB din trimestrul patru a fost de 2,4%. Cu un avans de 0,6% în trimestru patru, economia a înregistrat o creştere de 2% în 2016, sub ritmul de 2,2% din 2015 şi cel mai lent după 2013. Analiştii anticipează pentru 2017 o creştere economică de numai 1,2%. Premierul Theresa May vrea să înceapă negocierile pentru ieşirea din UE până la sfârşitul lunii martie. Ea a indicat că vrea să retragă ţara de pe piaţa unică europeană, iar analiştii cred că acest fapt ar putea afecta comerţul.

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

Acţiunile europene, aflate la maximul ultimelor 13 luni, cresc în continuare susţinute de bănci


Acţiunile europene, aflate la maximul ultimelor 13 luni, cresc în continuare susţinute de bănci

Acţiunile europene, aflate la maximul ultimelor 13 luni, sunt în creştere pentru a treia zi consecutiv, susţinute de titlurile bancare, urmând tendinţa pozitivă a pieţei de pe Wall Street, pe fondul optimismului investitorilor legat de profiturile companiilor şi creşterea economică, transmite Bloomberg, potrivit News.ro. Indicele Stoxx Europe 600 Index este în urcare cu 0,5% şi se îndreaptă spre cel mai mare avans săptămânal de la începutul lunii decembrie. Titlurile bancare au cea mai bună evoluţie, alimentată de avansul randamentelor obligaţiunilor guvernamentale. În Statele Unite, indicele Dow Jones a depăşit miercuri în premieră pragul de 20.000 de puncte. Analiştii anticipează că profiturile companiilor din indicele Stoxx 600 vor creşte cu aproape 14% în 2017 şi cu 10% în 2018. Acţiunile Actelion au urcat cu 21%, consemnând cea mai bună performanţă în cadrul Stoxx 600, după anunţarea acordului prin care grupul american Johnson & Johnson va cumpăra producătorul elveţian de medicamente, pentru 30 de miliarde de dolari. Indicele FTSE 100 este în stagnare, DAX al bursei din Frankfurt cu 0,5%, iar CAC 40 al bursei din Paris cu 0,2%. La Milano, indicele FTSE MIB creşte cu 0,74%, iar indicele IBEX 35 cu 0,46%.

Continuare

no responses. 26 ianuarie 2017 CECCAR FM

IMM-urile vor primi ajutor financiar de la Guvern pentru promovarea pe pieţele externe


IMM-urile vor primi ajutor financiar de la Guvern pentru promovarea pe pieţele externe

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care întreprinderile mici şi mijlocii vor putea accesa fonduri nerambursabile de până la 50.000 de lei anual în vederea promovării lor pe pieţele externe, potrivit News.ro. Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, facilitează promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe, stimulând comunicarea şi parteneriatul în afaceri şi pregătind întreprinzătorul în domeniul tehnicilor de promovare pe noi pieţe. ”În cadrul programului, fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul unui an maximum 50.000 lei, sumă nerambursabilă. Anual, se estimează un număr de maxim 500 de beneficiari”, a anunţat Guvernul. Banii vor putea fi folosiţi de IMM-uri pentru participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu; participări la misiuni economice organizate în străinătate; crearea identităţii vizuale a unei firme (marcă, siglă, slogan); realizarea unui site pe Internet/aplicaţie pentru mobil, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor promovate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională; participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe; documentare de piaţă şi alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării. „Internaţionalizarea reprezintă o gura de oxigen pentru multe firme româneşti mici şi mijlocii. Un procent de 4,67 din IMM-urile româneşti au activităţi de export, România situându-se la mai putin de jumătate din media europeană. Consider că este momentul ca România să facă faţă competiţiei globale şi cred că acest program oferă sprijin real în domeniu”, a declarat Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Continuare