Prima pagină

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Comisia Europeană a aprobat fazarea a zece proiecte de infrastructură din România


Comisia Europeană a aprobat fazarea a zece proiecte de infrastructură din România

Comisia Europeană a aprobat continuarea a zece proiecte de infrastructură din mai multe regiuni din România, cu o contribuţie din partea UE de aproximativ 800 de milioane de euro, potrivit unui comunicat publicat vineri. Investiţiile sunt pentru lucrări de infrastructură începute între 2007 şi 2013, ce vor putea fi finalizate în actuala perioadă de programare, potrivit News.ro. Printre proiecte finanţate se numără construcţia şoselei de centură a municipiului Braşov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) şi III (DN13-DN1). Un alt proiect finanţat va fi reabilitarea liniei de cale ferată Braşov–Simeria, componentă a coridorului pan–european IV, tronsonul Sighişoara–Coşlariu. “Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii şi sporirea vitezei de circulaţie maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighişoara-Coşlariu, respectiv construcţia şoselei de centură a Braşovului pentru diminuarea traficului din municipiu”, se mai arată în comunicat. Din cele 800 de milioane de euro vor fi finanţate şi trei proiect în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţele Caraş-Severin, Constanţa şi Iaşi. Totodată, Comisia Europeană va mai finanţa câteva proiecte în ceea ce priveşte infrastructura de apă din Covasna, Teleorman, Constanţa, Ialomiţa, Sibiu şi Braşov. Din suma alocată o parte va fi direcţionată şi către realizarea proiectului WATMAN, care are ca obiectiv final protejarea populaţiei prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundaţiilor.

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Euro depăşeşte 4,5 lei, atingând un nivel maxim al ultimelor trei săptămâni


Euro depăşeşte 4,5 lei, atingând un nivel maxim al ultimelor trei săptămâni

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,5077 lei/euro, în creştere cu aproape 1 ban faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi nivel maxim din 5 ianuarie, în contrast cu tendinţa regională, în condiţiile în care investitorii sunt îngrijoraţi în legătură cu bugetul pe 2017, spun analiştii. Joi, BNR a afişat un curs de 4,4983 lei/euro. În prezent, monedele emergente, aşa cum este considerat şi leul, sunt susţinute de creşterea apetitului pentru risc al investitorilor. Vineri, zlotul se aprecia faţă de euro, în timp ce forintul avea o tendinţă de stagnare. „Se menţin incertitudinile interne, pe fondul contextului politic tensionat şi a riscurilor de derapaje fiscale. Pe tema din urmă, notăm că proiectul legii bugetului, prezentat luni, a fost rescris şi ar trebui să fie făcut public astăzi. Totuşi, încă nu am auzit de măsuri compensatorii importante pentru a echilibra stimulul fiscal semnificativ, astfel că riscul de derapaje rămâne real”, arată un raport ING Bank, publicat vineri. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 4,1966 lei la 4,2189 lei. Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană. Totodată, cursul francului elveţian a crescut de la 4,1985 lei la 4,2177 lei.

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Ministerul Finanţelor a tăiat la jumătate garanţiile de stat pentru programul Prima Maşină


Ministerul Finanţelor a tăiat la jumătate garanţiile de stat pentru programul Prima Maşină

Plafonul de garanţii acordat pentru programul guvernamental Prima Maşină a scăzut la jumătate în acest an faţă de 2016, de la 100 la 50 milioane lei, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, după ce anul trecut doar 75 de maşini au fost achiziţionate prin intermediul acestui program. Programul, introdus de Executivul condus de Victor Ponta în aprilie 2015, la propunerea fostului ministru Constantin Niţă, în scopul stimulării cumpărării de autoturisme noi, a rămas neatractiv şi în al doilea an de la lansare. În 2016, valoarea garanţiilor emise a fost de 1,4 milioane lei, doar 1,41% din plafonul de 100 milioane lei alocat, potrivit Ministerului Finanţelor, citat de News.ro. Plafonul de garanţii din acest an reprezintă, de altfel, o parte din garanţiile nefolosite în 2016. ”Pentru anul 2017, plafonul garanţiilor (…) este de 50 milioane lei, din diferenţa neutilizată din plafonul alocat pentru anul 2016”, se arată în proiectul de Hotărâre de Guvern. În 2015, în primul an de funcţionare, programul a avut alocat un plafon de 350 milioane lei, din care au fost emise garanţii de 3,26 milioane lei, adică 0,93% din total. În 2015 au fost cumpărate 193 de maşini prin intermediul programului, iar în 2016 – 75 de maşini, astfel că, în total, doar 268 de maşini au fost cumpărate, în aproape doi ani, prin acest program guvernamental. Până la finalul anului trecut, nu a fost solicitată nicio executare a garanţiilor emise, potrivit reprezentanţilor ministerului. Prin programul Prima Maşină, persoanele fizice pot achiziţiona, prin credit garantat de stat în proporţie de 50%, o maşină al cărei preţ de achiziţie nu depăşeşte 50.000 de lei, la care se adaugă TVA. Cumpărătorul este obligat să asigure maşina printr-o poliţă […]

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Automobilele low-cost, în frunte cu Dacia, au cel mai scăzute costuri de utilizare


Automobilele low-cost, în frunte cu Dacia, au cel mai scăzute costuri de utilizare

Automobilele low-cost, în frunte cu Dacia, au cele mai scăzute costuri de utilizare, potrivit unei cercetări publicate de revista L’Argus, relatează Le Figaro, citat de News.ro. În fiecare lună, automobiliştii consacră în medie 15% din bugetul lor vehiculului, arată un studiu drivePad.fr, realizat de l’IFOP în luna mai a anului trecut. Studiul efectuat de l’Argus include costurile de utilizare pe kilometru a 1.500 de modele comercializate în Franţa, iar Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabilă marcă. Pe primul loc între mărcile ieftine de automobile s-a plasat Dacia Sandero. Costul pe kilometru a a scăzut în 2017 de la 0,53 de euro/kilometru la 0,47 de euro pe kilometru. Modelele Suzuki Celerio şi sora sa mai mare Dacia Logan se află la rândul lor în frunte clasamentului, potrivit revistei. Unul dintre motive este şi nivelul scăzut al costurilor creditelor pentru achiziţionarea de vehicule. În plus, aceste vehicule consumă puţin, iar preţurile la pompă au rămas relativ scăzute în 2016. La polul opus se află automobilul BMW Série 5 Gran Turismo, cu cele mai scumpe costuri de utilizare. Pentru 15.000 de kilometri parcurşi, acest model costă 5,02 euro p/kilometru în primul an de utilizare. Acest fapt se explică prin costul ridicat de achiziţie la categoria sa şi consumul mare de carburant al motorului, combinate cu costul scăzut de revânzare. O altă concluzie a studiului este că vehiculele cu motorizare pe benzină revin în preferinţele cumpărătorilor, în detrimentul celor diesel. Vehiculele diesel au reprezentat 52,1% din totalul vânzărilor auto franceze din 2016, dar au scăzut cu 5,1%. Motivul este scandalul manipulării trstelor de poluare ale automobilelor diesel, dar şi perfecţionarea motoarelor pe benzină, care se apropie de performanţele celor diesel, se arată […]

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Managerii din România se aşteaptă la scăderea afacerilor din comerţ şi construcţii până în martie


Managerii din România se aşteaptă la scăderea afacerilor din comerţ şi construcţii până în martie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o scădere a activităţii în comerţ şi în construcţii în perioada ianuarie-martie, precum şi la o scădere a numărului de salariaţi în cele două sectoare, în timp ce activitatea şi forţa de muncă urmează să se menţină stabile în industrie şi în servicii, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii trecute, care indica o scădere mai temperată a activităţii în comerţ şi mai abruptă în construcţii, pentru perioada decembrie-februarie, şi estimări mai pesimiste pentru industrie. Singura creştere – modestă – a activităţii, în intervalul ianuarie-martie, este aşteptată în industria de prelucrare, cu un sold conjunctural de +3% (faţă de -5% în raportul precedent), în timp ce în servicii este estimată o stagnare a activităţii, cu 0%, faţă de +3% în raportul anterior. „Pentru activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +31%), în timp ce pentru activitatea de fabricare a hârtiei şi a produselor din hârtie, tendinţa va fi de scădere (sold conjunctural -23%)”, se arată în raportul INS citat de News.ro. Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat. În schimb, managerii au aşteptări pesimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de -22% (faţă de -34% în raportul precedent), situaţie obişnuită în perioada iernii, când activitatea […]

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

România a încheiat 2016 cu un deficit bugetar de 2,41% din PIB, mult sub estimări


România a încheiat 2016 cu un deficit bugetar de 2,41% din PIB, mult sub estimări

Deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la finalul anului trecut la 18,3 miliarde lei, de la 5,5 miliarde lei după primele 11 luni, reprezentând 2,41% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate joi noapte de Ministerul Finanţelor, conform News.ro. Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj. Pentru întregul an, deficitul bugetar era programat de fostul guvern la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash. După primele 11 luni din 2016, bugetul înregistra un deficit mult mai mic, de 5,5 miliarde lei, sau 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna decembrie cu 12,8 miliarde lei (2,8 miliarde euro, 1,68% din PIB). „Execuţia bugetului general consolidat pe baza datelor operative de execuţie pe anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB”, a anunţat MFP. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 223,7 miliarde de lei (29,5% din PIB) în 2016 şi au fost cu 4,3% mai mici faţă de nivelul din 2015, când statul a încasat 233,5 miliarde lei (33,1% din PIB). Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%. Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre. Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, […]

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Mai puţin de jumătate dintre italieni vor să rămână în UE, relevă un studiu


Mai puţin de jumătate dintre italieni vor să rămână în UE, relevă un studiu

Mai puţin de jumătate dintre italieni vor să rămână în Uniunea Europeană, iar peste două treimi acuză UE că nu-i ajută să facă faţă crizei migraţiei, potrivit unui nou studiu publicat joi de Institutul de cercetare Eurispes, relatează DPA, conform News.ro. Potrivit acestei cercetări – Raportul cu privire la Italia 2017 -, 48,8% dintre respondenţi se opun ieşirii din UE, iar 29,5% susţin un referendum asemănător Brexitului. Însă 71,5% dintre italieni acuză UE că nu-i ajută să facă faţă crizei migraţiei, iar 70,2% că le impune să facă sacrificii economice pe care le consideră incorecte. Alţi 48,5% dintre respondenţi spun că puterea lor de cumpărare s-a erodat anul acesta, 77,2% afirmă că ştiu persoane care nu pot să-şi acopere nevoile din salarii până la sfârşitul lunii, iar 24,2% se declară săraci.

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

BNR ridică la 200.000 euro, pentru 12 luni, plafonul de garantare a depozitelor în bănci pentru unele tipuri de depozite


BNR ridică la 200.000 euro, pentru 12 luni, plafonul de garantare a depozitelor în bănci pentru unele tipuri de depozite

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, că a stabilit un plafon suplimentar de garantare a depozitelor bancare, de 100.000 de euro, pentru mai multe categorii de depozite, pentru o perioadă de 12 luni, în baza unei directive europene din 2014. Potrivit BNR, noua reglementare are scopul de a oferi o protecţie sporită pentru deponenţi. „Categoriile de depozite care beneficiază de schema de garantare a depozitelor suplimentar plafonului standard de acoperire de 100.000 de euro, echivalent lei, sunt: a) depozitele care rezultă din tranzacţii imobiliare referitoare la bunuri imobile cu destinaţie locativă; b) depozitele rezultate ca urmare a apariţiei următoarelor evenimente: pensionarea, disponibilizarea, invaliditatea sau decesul deponentului; c) depozitele rezultate din încasarea unor indemnizaţii de asigurare sau a unor compensaţii pentru daune generate de infracţiuni sau pentru condamnări pe nedrept”, a precizat banca centrală, într-un comunicat citat de News.ro. Prevederile directivei au fost transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare. „Potrivit acestei legi, BNR are obligaţia de a stabili, reconsidera periodic şi publica pe site-ul său oficial nivelul suplimentar al garantării”, arată BNR. În Uniunea Europeană, nivelul suplimentar temporar de garantare variază între 150.000 euro, în Ungaria, Austria şi Danemarca, până la un nivel nelimitat al garantării, pentru Italia, Slovenia sau Slovacia.

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Producţia de autovehicule din România a scăzut cu 7,2% în 2016, la 359.306 unităţi


Producţia de autovehicule din România a scăzut cu 7,2% în 2016, la 359.306 unităţi

În România au fost fabricate anul trecut 359.306 autovehicule, cu 7,2% mai puţine decât în 2015, în contextul în care producţia modelului Dacia Logan la Mioveni a scăzut cu 47,2% în 2016, iar exporturile totale de autovehicule au scăzut cu 8,2%, potrivit datelor publicate joi de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), citate de News.ro. În luna decembrie a anului trecut au fost fabricate 21.561 autovehicule, cu 40,5% mai puţine decât în luna precedentă. Din numărul total de autovehicule fabricate în 2016, 320.457 unităţi au fost produse de către Dacia, iar restul de 38.849 unităţi de către Ford. Modelul Dacia Duster a înregistrat cea mai mare producţie în 2016, cu 190.825 unităţi, în creştere cu 11,9% faţă de 2015, urmat de Dacia Sandero (51.778 unităţi, cu 10,8% mai puţin decât în 2015), Dacia Logan MCV (40.840 unităţi, +0,6%), Ford B-MAX (38.849 unităţi, -19%) şi Dacia Logan (37.014 unităţi, -47,2%). Vânzările de autovehicule noi au crescut, în România, în 2016 cu 17,8% faţă de 2015, până la 142.020 de unităţi. România a exportat anul trecut 326.089 de autovehicule, în scădere cu 8,2% comparativ cu anul anterior. Către export a mers 90,7% din producţia naţională de autovehicule din 2016, faţă de 91,7% în 2015. Cel mai exportat model în anul 2016 a fost Dacia Duster (183.860 unităţi), în creştere cu 13% faţă de 2015, urmat de Dacia Sandero (44.317 unităţi, -15,1%), Ford B-MAX (38.857 unităţi, -19%), Logan MCV (37.560 unităţi, -1,3%) şi Dacia Logan (21.495 unităţi, – 60,5%). În martie 2016, Ford a anunţat că va investi 200 de milioane de euro la fabrica pe care o deţine la Craiova, unde va construi un al doilea model, mini-SUV-ul EcoSport, începând din […]

Continuare

no responses. 27 ianuarie 2017 CECCAR FM

Activitatea din industria românească a scăzut puternic în decembrie


Activitatea din industria românească a scăzut puternic în decembrie

Activitatea industrială s-a redus puternic în ultima lună a anului trecut, pe fondul scăderii sensibile a comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a scăzut la 42 de puncte în decembrie 2016, de la 55 de puncte în noiembrie, fiind a treia lună la rând de scădere. Reducerea este cu atât mai semnificativă cu cât pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului. „Căderea a fost dramatică pentru că a cuprins 90% din indicatorii măsuraţi de Barometru. (…) Indicatorul pentru comenzi noi a scăzut de la 53 în noiembrie la 44 în decembrie. Stocurile s-au redus ceva mai puţin, de la 45 la 43, pentru că erau deja relativ epuizate. Comenzile neexecutate erau la 46 de puncte şi au scăzut la 41, în condiţiile subţierii semnificative a portofoliului de comenzi”, arată studiul. De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a coborât de la 51 la 45, „semn că firmele au operat disponibilizări, probabil la personalul cu contract temporar”, menţionează raportul. Şi cererea din străinătate s-a diminuat în decembrie, în condiţiile în care comenzile pentru export au coborât de la 58, în noiembrie, la 48 în decembrie „şi au produs probabil şocul cel mai puternic care a antrenat scăderea generală”, arată autorii studiului. Autorii raportului aşteaptă să vadă dacă este vorba doar de o evoluţie conjuncturală sau dacă situaţia din decembrie poate marca debutul unei tendinţe. „O prăbuşire lunară, chiar dacă e puternică, nu semnalează neapărat un moment de cotitură, în sensul opririi creşterii şi a declanşării unui declin […]

Continuare