Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Comisia Europeană (CE) și-a intensificat eforturile de sprijinire a sectorului energiei solare din Europa prin promovarea semnării unei Carte europene a energiei solare cu statele membre ale UE și cu reprezentanți ai industriei, informează Executivul comunitar, printr-un comunicat. Potrivit documentului citat, la  15 aprilie, cu ocazia primei zile a reuniunii informale a Consiliului Energie, comisarul pentru energie Kadri Simson, miniștrii din 23 de țări ale UE și mai mulți reprezentanți ai sectorului au semnat noua Cartă.  

Luând cuvântul în cadrul ceremoniei de semnare, comisarul a declarat: „Sectorul de producție a fotovoltaicelor pentru energie solară este esențial pentru realizarea obiectivelor noastre în domeniul energiei, al climei și al competitivității. Trebuie să ne asigurăm că industria energiei solare rămâne solidă, pentru a contribui la mixul energetic viitor al Europei, axat pe sursele de energie regenerabile. Carta europeană a energiei solare reunește Comisia, autoritățile naționale și industria de profil, promovând cooperarea și oferind sprijin pentru producția de panouri solare fabricate în Europa”.

Carta stabilește o serie de angajamente voluntare de sprijinire a sectorului de producție a fotovoltaicelor din UE. Ea marchează ultimul pas în cadrul măsurilor Comisiei de sprijinire a producției de panouri solare din Europa, urmând unei propuneri de regulament privind industria „zero net”, care este acum convenită provizoriu de colegiuitori, și înființării Alianței europene a industriei fotovoltaice solare.  

Carta va asigura faptul că tranziția verde și obiectivele industriale ale Europei merg mână în mână, prin accelerarea utilizării surselor de energie regenerabile, sporind în același timp competitivitatea sectorului și crearea de locuri de muncă „verzi”.

Comisia Europeană (CE) a lansat un sondaj adresat întreprinderilor și altor părți relevante interesate de punerea în comun a cererii și de conectarea cererii și ofertei de materii prime strategice. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, răspunsurile la sondaj vor contribui la crearea viitorului mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice, astfel cum este inclus în Regulamentul privind materiile prime critice. 

UE are nevoie de acces la o aprovizionare sigură, diversificată, sustenabilă și la prețuri accesibile cu materii prime critice, care sunt vitale pentru sectoare strategice precum industria „net zero”, industria digitală, industria aerospațială și apărarea. Pentru a consolida securitatea aprovizionării cu materii prime critice, președinta CE Ursula von der Leyen a anunțat, în discursul privind starea Uniunii din 2023, crearea unui mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice. Acest lucru vine în urma succeselor înregistrate de un mecanism similar pentru gaz în cadrul Platformei energetice a UE. Noul mecanism face parte din Regulamentul privind materiile prime critice, care va intra în vigoare în săptămânile următoare. El va include diferite părți ale lanțului valoric al materiilor prime strategice, cuprinzând extracția, prelucrarea și reciclarea unor astfel de materii.  

Sondajul este deschis pentru contribuții până la 7 mai 2024.