Rețele sociale

ECONOMIE

Violeta Alexandru: Luni, 24 august, începem primele plăți pentru 41,5% din salariul brut pentru angajații care au revenit în activitate după șomajul tehnic

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a anunțat că luni, 24 august a.c., vor începe plățile a 41,5% din salariul brut pentru angajații care au revenit în activitate după șomajul tehnic.

Radio CECCAR FM

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a anunțat că luni, 24 august a.c., vor începe plățile a 41,5% din salariul brut pentru angajații care au revenit în activitate după șomajul tehnic, informează Agerpres. „Imediat după ce rectificarea bugetară a fost publicată, în 3 zile am parcurs toate procedurile pentru ca banii să ajungă la AJOFM pentru plata măsurii de 41,5% din câștigul salarial al fiecărei persoane aflate anterior în șomaj tehnic. Toate procedurile acestea, de regulă, durează cam 10 zile, nu țin doar de Ministerul Muncii. Ce trebuie reținut este că suntem în continuare determinați să sprijinim angajatorii și angajații, poate mai mult decât o fac alte țări membre UE. Știm că au în continuare nevoie. Măsurile luate și acțiunile de la nivelul Ministerului Muncii sunt, din martie până acum (și nu s-a terminat!), ca … pe front. Cu toată mobilizarea posibilă, cu toți colegii care au putut și au vrut să se implice. Luni intrând banii în conturi, vom începe primele plăți pentru 41,5%. Am vrut acest lucru. S-a tras tare pentru a nu mai trece nicio zi. Am scurtat la maxim prin muncă multă”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului, procesarea dosarelor pentru Măsura 41,5% a fost mult mai complicată decât a fost cea pentru plata șomajului tehnic, mult mai sigură pentru administrație, din perspectiva controlului Curții de Conturi, dar mult mai complexă. „Angajatorii trebuie să facă dovada plății contribuțiilor, unii trimit ceea ce trebuie, alții – nu. Cu aproape fiecare se discută personal. Sunt, în medie, 3-4 schimburi de mesaje cu angajatorii. Aceasta fiind perioada în care se procesează cererile pentru prima lună de acordare – iunie. Presupun că următoarea etapă va fi puțin mai ușoară”, a scris ministrul Muncii pe pagina de socializare.

Violeta Alexandru a menționat că vede câteva probleme, în urma discuțiilor cu echipa AMOFM București, unde procentajul solicitărilor corecte la data depunerii este sub 30%, respectiv faptul că angajatorii depun documente incomplete/incorecte, nu atașează sau atașează incomplet documentele necesare verificării plății contribuțiilor, lipsesc ordinele de plată, deși obligația este prevăzută în cerere, faptul că în multe situații, angajatorii comunică conturi eronate sau închise, fiind necesară o corespondență suplimentară cu aceștia, în multe cazuri, Declarația D112 la luna iunie cuprinde atât contribuțiile lunii iunie, cât și contribuțiile aferente șomajului tehnic pe luna mai.

De asemenea, sunt angajatori care au sume mari de plată pentru contribuții și atașează multe OP-uri (chiar și de ordinul sutelor), iar aceste OP-uri trebuie adunate și verificate cu Declarația D112, sunt angajatori care depun aceeași solicitare de două sau chiar de mai multe ori și se verifică solicitare cu solicitare pentru a se înlătura dublurile.

„Deși este prevăzut foarte clar în Ordonanță faptul că un angajator cu mai multe obiecte de activitate trebuie să opteze pentru una dintre cele 2 măsuri (șomaj tehnic sau măsura 41,5%), totuși depun pentru ambele măsuri”, a subliniat Violeta Alexandru.

Ea a atras atenția că perioada de procesare este cu atât mai lungă cu cât sunt mai multe omisiuni/erori. „Toate aceste operațiuni în paralel cu elaborarea (prin verificarea tuturor persoanelor pentru care se solicită șomaj tehnic sau 41,5%) unei noi cereri de rambursare de la Comisia Europeană. Pentru că vreau ca în paralel să se poată obține bani europeni dacă tot se pot obține pentru aceste măsuri. Tot noi le facem și pe acestea”, a punctat ministrul Muncii.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending