Rețele sociale

ECONOMIE

Proiectul privind șomajul tehnic pe perioada stării de asediu sau de urgență, adoptat de Camera Deputaților

Deputații au admis parțial cererea de reexaminare a proiectului de lege pentru completarea Codului muncii care vizează dispoziții referitoare la suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata stării de asediu sau a stării de urgență

Radio CECCAR FM

Deputații au admis parțial cererea de reexaminare a proiectului de lege pentru completarea Codului muncii care vizează dispoziții referitoare la suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, informează Agerpres. Proiectul prevede că, „în cazul suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență, (…) salariații afectați de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizație plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menținerii stării de asediu sau stării de urgență, după caz”.

„În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația (…) poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat”, stipulează actul normativ.

Potrivit documentului, în situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă, dintre care cel puțin unul cu normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de asediu sau stării de urgență, acesta nu beneficiază de indemnizația de șomaj tehnic, iar în cazul în care toate contractele sunt suspendate să beneficieze de indemnizația aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, prevede proiectul.

Potrivit altor prevederi, în vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației, angajatorii depun, prin poșta electronică, la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Angajatorii își asumă răspunderea pentru corectitudinea și pentru veridicitatea datelor înscrise în documente. Plata indemnizației se va face către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale. Plata sumei se face în baza cererii semnate și datate de reprezentantul legal, depusă prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social.

Plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar plata indemnizației se efectuează salariatului în termen de maximum trei zile lucrătoare de la primirea de către angajator a acestor sume.

De asemenea, actul normativ în varianta adoptată de Camera Deputaților prevede că „angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activității sau a întreruperii activității, după caz”. „În situația în care este adoptată de angajator măsura suspendării contractului individual de muncă înlocuind, în tot sau în parte, măsura reducerii programului săptămânal de lucru de la 5 la 4 zile, dispusă în condițiile art. 52 alin.(3), plata indemnizației este acordată numai de la data suspendării contractului individual de muncă”.

Deputații au introdus și un amendament care prevede că „angajatorii nu pot desființa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate (…), pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat, pentru acești salariați, de plata indemnizațiilor prevăzute la alin.(1) din bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj”.

Camera Deputaților este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Senatul a respins cererea de reexaminare formulată de șeful statului în luna aprilie.

ECONOMIE

Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – ediția a II-a

Radio CECCAR FM

Ministerul Educației, în parteneriat cu Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), organizează cea de-a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă.

Faza județeană a competiției, desfășurată cu sprijinul inspectoratelor școlare județene, este programată să se desfășoare la data de 19 aprilie a.c. Concursul susține educația tinerilor în domeniul financiar-contabil și își propune să contribuie la formarea noilor generații de profesioniști în domeniu.

Competiția se adresează elevilor de liceu, din clasele a XI-a, filieră tehnologică, profil Servicii, calificarea profesională Tehnician în activități economice, oferindu-le oportunitatea de a-și demonstra și dezvolta cunoștințele teoretice și aplicative într-un cadru competitiv stimulativ. La prima ediție, desfășurată anul trecut, au participat peste 450 de elevi din majoritatea județelor țării.

CECCAR și Ministerul Educației urmăresc să crească interesul tinerilor pentru domeniul financiar-contabil și să îi încurajeze în alegerea unei cariere în acest domeniu, contribuind, astfel, la dezvoltarea unei baze solide de profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor viitorului.

„În era digitalizării, a transformărilor rapide care marchează economia globală, formarea noilor generații de profesioniști contabili fit for future este o prioritate pentru CECCAR. Participarea tinerilor la a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, unde vor avea ocazia să utilizeze tehnologii specifice domeniului financiar-contabil, reprezintă un pas important în pregătirea lor pentru o carieră într-un domeniu puternic transformat de digitalizare. Prin astfel de inițiative, CECCAR își reafirmă angajamentul de a atrage și forma talente noi în domeniul financiar-contabil, care vor contribui la securitatea și sustenabilitatea financiară a României. Această competiție este mai mult decât o simplă demonstrație de cunoștințe teoretice. Este o platformă de dezvoltare a competențelor și de înțelegere practică a impactului contabilității asupra economiei reale”, a declarat Elena-Ecaterina Chivu, președintele Consiliului superior al CECCAR.

Îndemnăm toți elevii eligibili să participe la această competiție, care promite să fie nu doar o experiență educațională valoroasă, dar și o oportunitate de a-și deschide drumul către o carieră de succes în domeniul financiar-contabil.

Concursul va continua cu etapa națională, la care se califică primii doi clasați la faza județeană.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Din 4 aprilie se primesc cererile de plată pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie – 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se vor depune cererile de plată pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic în anul 2024. Potrivit unui comunicat al instituției, și în acest an, fermierii vor putea depune cererea de plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucțiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicație).

Dacă cererea de plată cuprinde și intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declarației privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafață prin intermediul aplicației IPA-Online.

Se va completa o singură cerere de plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Persoana fizică, pe de-o parte, și persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având același titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Fermierii care nu desfășoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafețele/ animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției) și pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz.

„Fermierii pot semna cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată”, precizează APIA.

Continuare

ECONOMIE

FNGCIMM: Noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, în urma colaborării cu Asociația Băncilor din Republica Moldova

Radio CECCAR FM

Noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, prin facilitatea accesului companiilor moldovene la finanțare, vor apărea în urma colaborării dintre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și Asociația Băncilor din Republica Moldova, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Totodată, această colaborare va avea ca efect impulsionarea și intensificarea relațiilor comerciale și economice dintre cele două țări.

În data de 26 martie 2024, reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici Mijlocii (FNGCIMM) au avut o întîlnire cu conducerea Asociației Băncilor din Republica Moldova (ABRM), se menționează în comunicat. Conform sursei citate, reuniunea a avut caracterul unei întâlniri de lucru și a prilejuit discuții constructive privind utilizarea de produse și programe de garantare destinate IMM-urilor, cu efect în stimularea intermedierii financiare și adoptarea de soluții digitale de către sectorul financiar din Republica Moldova.

„Am început demersul de consolidare a parteneriatului cu instituțiile de creditare și garantare din Republica Moldova, încă din 2016, când am răspuns solicitării de a împărtăși din experiența noastră privind facilitarea accesului persoanelor fizice la creditarea ipotecară, oferind modelul Programului Prima Casă. Am continuat prin semnarea unui parteneriat de colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova pentru a identifica cele mai eficiente soluții de garantare și finanțare pentru sprijinirea sectorului IMM. Întâlnirea cu reprezentanții Asociației Băncilor din Republica Moldova reprezintă un pas în plus, în sensul creșterii intermedierii financiare și impulsionării creditării sectorului IMM moldovean, și, într-un cadru mai larg, se înscrie în seria eforturilor comune de a sprijini și crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea relațiilor de afaceri între antreprenorii din țările noastre”, a declarat directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu.

Delegația bancherilor din Republica Moldova a subliniat importanța colaborării strânse între instituțiile financiare și autoritățile guvernamentale din România și Republica Moldova pentru a da un imbold creditării IMM-urilor și a susține dezvoltarea unui mediu de afaceri dinamic și competitiv în această regiune.

„Suntem foarte interesați să creștem intermedierea financiară în Moldova și ne bucurăm să preluăm de la colegii de la FNGCIMM expertiză și informații direct de la sursă, cu privire la implementarea celor mai eficiente produse și programe de garantare dedicate IMM-urilor. Colaborarea cu partenerii noștri români este esențială pentru îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova”, a afirmat Dorel Noroc, președinte ABRM.

Reprezentanții FNGCIMM au prezentat mecanismele de garantare a creditelor destinate IMM-urilor, subliniind avantajele și oportunitățile pe care le oferă aceste instrumente în susținerea antreprenoriatului, a disciplinei financiare și a impactului benefic pe care aceste instrumente financiare îl antrenează în economie.

Totodată, Dumitru Nancu a subliniat angajamentul ferm al Fondului de garantare de a contribui la dezvoltarea IMM-urilor și finanțarea acestora în Republica Moldova.

În acest sens, s-a agreat inițierea unui Protocol de colaborare între cele două instituții, în vederea transferului de expertiză și schimb de bune practici, precum și identificarea de către parteneri a unor noi programe și produse de finanțare garantată care să valorifice potențialul imens al sistemelor financiar-bancare din ambele state, pentru a stimula schimburile comerciale și colaborarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și Moldova.

Ambele părți au exprimat determinarea lor de a continua dialogul și de a colabora activ în vederea implementării unor soluții concrete pentru dezvoltarea sustenabilă a sectoarelor antreprenoriale din cele două țări.

Continuare

Trending