Rețele sociale

ECONOMIE

Proiectul de OUG privind programul IMM LEASING de echipamente și utilaje, publicat pe site-ul MFP

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un Proiect Ordonanță de urgență privind programul IMM LEASING de echipamente și utilaje.

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un Proiect Ordonanță de urgență privind programul IMM LEASING de echipamente și utilaje. Acesta este un program multianual de încurajare și de stimulare a dezvoltării IMM-urilor.

Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, în contextul în care sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) reprezintă o prioritate a programului economic și ținându-se cont de faptul că circa 99,7% dintre companiile din România sunt IMM-uri care contribuie cu aproximativ 60% la Produsul Intern Brut și angajează 66% din forța de muncă, se impune ca acest sector să beneficieze din partea statului de politici publice care să vizeze, printre altele, creșterea accesului la finanțare, prin luarea unor măsuri care să  răspundă nevoilor de finanțare și garantare specifice acestui sector.

„Conform Cartei Albe a IMM-urilor din România, ediția 2019, printre principalele oportunități de dezvoltare a acestui sector, remarcăm: folosirea de noi tehnologii are o pondere de cca 50%, cca 57,82% pentru asimilarea de noi produse, iar un procent de cca 35,31% îl reprezintă penetrarea pe noi piețe interne si internaționale. Totodată, conform aceleiași surse, principale modalități de finanțare a activităților economice ale acestui sector sunt: autofinanțarea de cca 69,54%, credite bancare de cca 25,88%, credite furnizor de cca 24,93%, iar finanțările de tip leasing dețin o pondere de 13,34%”, menționează inițiatorii.

Astfel, se creează premisele de susținere și dezvoltare a sectorului IMM prin accesarea facilităților de tip leasing financiar destinate achiziționării de echipamente IT și tehnologia informației, precum și de utilaje și echipamente tehnologice.

Pentru atingerea obiectivului de susținere a accesului IMM-urilor la finanțare, MFP a propus acest proiect, care are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat sub forma punerii la dispoziția instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul Special la BNR a unor plafoane anuale de garantare pentru finanțările de tip leasing financiar acordate beneficiarilor eligibili pentru achiziționarea de active noi sau second-hand. Ministerul Finanțelor Publice va garanta, prin FNGCIMM, în numele și contul statului, astfel:  maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și alte cheltuieli aferente finantării garantate, pentru achizitia de echipamente IT si tehnologia informației în cadrul unei operațiuni de leasing financiar; ▪  maximum 60% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și alte cheltuieli aferente finanțării garantate, pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice în cadrul unei operațiuni de leasing financiar.

Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 5 milioane lei.

Durata maximă a perioadei de leasing este de 72 de luni, cu posibilitatea acordării de  perioade de grație cu durata cuprinsă între 3 și 12 luni.

Avansul achitat de utilizator este de maximum 20% din valoarea de achiziție a bunului finanțat, exclusiv TVA.

Valoarea reziduală este cuprinsă între 1% și maximum 20% din valoarea de achiziție a bunului finanțat, exclusiv TVA, și poate fi achitată la încheierea perioadei de leasing sau poate fi inclusă în rate, pe parcursul derulării contractului.

Potrivit inițiatorilor, programul va contribui la: ▪ crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilităților actuale de dezvoltare economică a României și de stimulare a mediului de afaceri, prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și prin îmbunătățirea accesului acestora la finanțare prin utilizarea facilităților de tip leasing financiar; ▪ menținerea activității și creșterea competitivității IMM-urilor, dar și menținerea și crearea de locuri de muncă, prin suplinirea nevoilor acestora de lichiditate în vederea desfășurării activității; ▪ continuarea finanțării activității și plății obligațiilor datorate de IMM-uri către bugetul general consolidat.

De asemenea, implementarea Programului IMM LEASING de echipamente și utilaje va contribui la diminuarea reticenței finanțatorilor de a credita sectorul IMM și în mod special start-up-urile, avându-se în vedere riscurile ridicate asociate activității de finanțare a acestui sector derivate din ratele ridicate de eșec, capitalizarea redusă și vulnerabilitatea la riscurile pieței.

„În condițiile în care un astfel de program de garantare nu ar fi implementat, având în vedere costurile de garantare practicate în condițiile pieței și lipsa deductibilității integrale a provizioanelor, avantaj specific garanțiilor de stat, societățile de leasing financiar nu ar fi încurajate să susțină sectorul IMM prin accesarea acestui tip de finanțare.Având în vedere contextul nefavorabil economic determinat de pandemia COVID 19, pentru atingerea obiectivului de susținere a accesului IMM-urilor la finanțare, precum și pentru a stimula competiția în sectorul financiar nebancar, cu efecte benefice pentru IMM-uri, în sensul reducerii costurilor de finanțare, se impune reglementarea în regim de urgență a unor măsuri al căror obiectiv constă în facilitarea intervenției statului prin acordarea de sprijin IMM-urilor pentru achiziția de echipamente IT și tehnologia informației, precum și pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice în cadrul unei operațiuni de leasing financiar.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending