Rețele sociale

ECONOMIE

MEEMA și MFE au publicat, pentru consultare, o serie de măsuri în vederea acordării de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente POC 2014-2020, în contextul crizei COVID-19

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) au publicat, pentru consultare publică, Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei COVID-19, precum și alte măsuri din domeniul fondurilor europene.

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) au publicat, pentru consultare publică, Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei COVID-19, precum și alte măsuri din domeniul fondurilor europene. Fondurile vor fi atrase de la Comisia Europeană de MFE, prin Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020. Schemele de granturi vor fi implementate de MEEMA.

Potrivit Notei de fundamentare a documentului, actul normativ are în vedere crearea unor forme de sprijin  sau instrumente din fonduri externe nerambursabile pentru: a) asigurarea unui microgrant pentru capital de lucru destinat microîntreprinderilor fără salariați, precum și PFA/CMI prevăzute de această OUG; b) asigurarea capitalului de lucru necesar IMM-urilor; c) realizarea de investiții necesare pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea capacităților de producție existente, realizarea unor capacități de producții noi, achiziționarea de echipamente, utilaje și instalații, precum și pentru modernizarea, reabilitarea, extinderea clădirilor existente sau achiziționarea unor clădiri destinate activităților de producție noi, inclusiv pentru achiziționarea de terenuri necesare realizării investițiilor în limita a 10% din valoarea proiectelor care fac obiectul cererilor de finanțare.

Sprijinul din fonduri externe nerambursabile va fi acordat de MFE, în cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020. MEEMA, în parteneriat cu Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), va îndeplini funcția de administrator al schemei de ajutor de stat al celor 3 instrumente menționate și de beneficiar în cadrul POC 2014-2020. Totodată, STS și MEEMA vor gestiona dezvoltarea și administrarea platformei informatice pe care vor fi depuse aplicațiile de finanțare de către beneficiarii finali IMM-uri.

În acest scop, AM POC 2014-2020 va lua toate măsurile legale ce se impun pentru modificarea programului operațional precum și pentru includerea, cu respectarea prevederilor Regulamentelor CE, la finanțare a formelor de sprijin din fonduri externe nerambursabile.

Între MFE prin AM POC 2014-2020 și administrator se vor încheia contracte de finanțare  în conformitate cu prevederile Regulamentelor CE.

 Se va crea un mecanism financiar specific, care să permită MFE și parteneriatului format din MEEMA, AIMMAIPE și STS să finanțeze IMM-urile într-un termen foarte scurt.

Microgranturile vor avea valoarea de 2.000 euro, echivalentul în lei, și se acordă o singură dată, potrivit modalităților de acordare prevăzute în Ghidul Solicitantului, următoarelor tipuri de beneficiari de ajutor de stat:

a) IMM-uri care fac dovada, prin situațiile financiare depuse, că nu dețin salariați cu contract individual de muncă încheiat conform legii;

b) Persoane fizice autorizate care desfășoară activități în domeniul artelor spectacolului, denumiți generic „artiști”. Termenul de „artist” include autorii, creatorii, performerii și interpreții care lucrează în domeniile: literatură (scriitori, traducători); arte performative și dramatice (inclusiv teatru de păpuși, circ și mime); dans; muzică (compozitori, muzicieni, cântăreți, coruri, aranjori, dirijori etc.); arte vizuale (pictură, sculptură, artă grafică, fotografie, multimedia); mass-media audiovizuale (cinema, televiziune, radio, multimedia interactive), cu activitate independentă;

c) Persoanele fizice autorizate/cabinete medicale individuale din domeniul sănătății, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza OUG 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență;

d) Persoane fizice autorizate din domeniul activităților culturale și creative, conform domeniilor de activitate incluse în Anexa 1.

Fondurile alocate pentru acordarea de micro granturi în cadrul POC 2014-2020 sunt în valoare totală de 100 milioane euro din care 85 milioane euro se alocă din bugetul POC 2014-2020 și 15 milioane euro din cofinanțarea de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile Regulamentelor CE referitoare la cofinanțarea Statului Membru.

Numărul estimat de beneficiari ai ajutorului de stat este de maximum 50.000.

Metodologia de calcul  a sumei forfetare are la bază veniturile totale ale populației medii lunare pe o gospodărie care au fost în anul 2019 de 4790 lei (aproximativ 1.000 euro), conform Institutului Național de Statistică.

Potrivit inițiatorilor, avându-se în vedere că starea de urgență a fost decretată pentru o perioadă de două luni, suma forfetară va fi constituită ca măsură compensatorie pentru beneficiarii ajutorului de stat pentru această perioadă, respectiv 2.000 euro.

Grantul se va acorda sub formă de sumă forfetară în valoare de 2.000 euro, în conformitate cu prevederile art.67 alin (1) lit. (c) din Regulamentul 1303/2013 și va fi corelat cu menținerea activității beneficiarului pentru cel puțin 6 luni.

Cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte vor fi selectate la finanțare pe baza principiului primul venit-primul servit, respectiv criterii de eligibilitate stabilite pe baza Ghidului Solicitantului elaborat și aprobat conform prevederilor Regulamentelor CE și a prevederilor programului operațional prin grija AM POC 2014-2020.

Granturile pentru capital de lucru au ca sursă de finanțare fondurile externe nerambursabile, cofinanțări din bugetul de stat, precum și cofinanțări proprii ale beneficiarilor în cadrul POC 2014-2020, destinate IMM-urilor a căror activitate curentă a fost întreruptă prin ordonanțe militare sau a fost afectată prin scăderea numărului de consumatori, care sunt utilizate pentru finanțarea cheltuielilor care privesc activitățile curente.

Granturile pentru capital de lucru se acordă, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat încheiat cu respectarea prevederilor legale și a Regulamentelor specifice ale CE, IMM-urilor din domeniile de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele (HORECA), servicii din domeniul transporturilor, agențiile de turism, editurilor/librăriilor/bibliotecilor, precum și al organizărilor de evenimente a căror activitate curentă a fost afectată de răspândirea virusului COVID-19 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă. Lista domeniilor de activitate eligibile se regăsește în Anexa 2.

Granturile pentru capital de lucru se vor acorda beneficiarilor prin raportare la situațiile financiare depuse pentru exercițiul financiar 2019, după cum urmează:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 evaluată în euro la cursul de schimb prevăzut în Ghidul Solicitantului cuprinsă între 5.000 – 13.500 euro, valoarea grantului este de 2.000 euro la cursul de schimb INFOREURO din luna aprobării Ghidului de finanțare;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 evaluată în euro la cursul de schimb prevăzut în Ghidul Solicitantului cuprinsă între 13.501 – 1.000.000 euro valoarea grantului se stabilește în cotă de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.

Metodologia de calcul a sumei forfetare este următoarea:

Din estimările MEEMA a rezultat că perioada de urgență a afectat în medie 15% din cifra de afaceri a IMM-urilor. Astfel s-a stabilit suma forfetară raportat la parte din pierderea suferită aferentă cifrei de afaceri. Compensarea oferită de suma forfetară este proporțională cu cifra de afaceri.

Granturile pentru capital de lucru nu includ cofinanțările proprii ale beneficiarilor, în cotă de minimum 15% din valoarea granturilor solicitate.

Fondurile alocate pentru granturile destinate capitalului de lucru sunt în valoare de 350 milioane euro din care 265 milioane euro fonduri europene nerambursabile, 42,5 milioane euro fonduri de la bugetul de stat și coparticipare de 42,5 milioane euro de la beneficiari.

Numărul estimat de beneficiari este de maximum 65.000.

Grantul se va acorda sub formă de sumă forfetară în cotă de 15% din cifra de afaceri pentru anul 2019, și va fi corelat cu menținerea activității beneficiarului pentru cel puțin 6 luni de zile.

Cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte vor fi selectate la finanțare pe baza principiului primul venit-primul servit, respectiv criterii de eligibilitate stabilite pe baza ghidului solicitantului elaborat și aprobat conform prevederilor Regulamentelor CE și a prevederilor programului operațional prin grija AM POC 2014-2020.

Granturile pentru investiții acordate IMM-urilor au ca sursă de finanțare fondurile externe nerambursabile, cofinanțări din bugetul de stat, precum și cofinanțări proprii ale beneficiarilor în cadrul POC 2014-2020, destinate IMM-urilor care vor implementa investiții necesare pentru extinderea capacităților de producție existente, reabilitarea/modernizarea capacităților de producție existente, precum și pentru crearea unor capacități noi de producție și finanțează categorii de cheltuieli specifice pentru realizarea investițiilor propuse prin cererile de finanțare depuse.

Lista domeniilor de activitate eligibile se regăsește în Anexa 3.

Granturile pentru investiții se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea depunerii cererii de finanțare;

b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă/ordinară în unul din exercițiile financiare din ultimii doi ani înainte de depunerea cererii de finanțare;

c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minim trei ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;

d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de afaceri anexă la cererea de finanțare în primii doi ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate (anul al treilea);

e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în cotă de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare, iar pentru regiunea București – Ilfov de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare;

f) se angajează să prezinte dovezi prin încărcarea ofertelor de preț, respectiv a studiilor de piață, notelor justificative, etc. care să ateste rezonabilitatea costurilor investiției pentru care solicită ajutor de stat.

Granturile pentru investiții se vor acorda pe proiect și beneficiar și au o valoare echivalent în lei la data efectuării plății cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse la finanțare.

Fondurile totale alocate pentru granturile destinate investițiilor sunt în valoare de 550 milioane euro din care 415,87 milioane euro se alocă din bugetul POC 2014-2020, 62,3805 milioane euro cofinanțare de la bugetul de stat și 71,7495 milioane euro contribuția proprie, stat din care 15% sunt destinate pentru regiunea București – Ilfov, iar 85% pentru restul de 7 regiuni prin utilizarea formulei de alocare din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending