Rețele sociale

ECONOMIE

Încetinirea vânzărilor, cea mai importantă provocare pentru 60% dintre comercianții online

Peste jumătate (60%) dintre comercianții online susțin că încetinirea vânzărilor reprezintă cea mai importantă provocare cu care se confruntă, iar scăderea vânzărilor este estimată a avea loc în mai multe domenii și pe mai multe piețe, potrivit unui studiu efectuat pe plan internațional referitor la impactul COVID-19 asupra afacerilor digitale, informează Agerpres.

Radio CECCAR FM

Peste jumătate (60%) dintre comercianții online susțin că încetinirea vânzărilor reprezintă cea mai importantă provocare cu care se confruntă, iar scăderea vânzărilor este estimată a avea loc în mai multe domenii și pe mai multe piețe, potrivit unui studiu efectuat pe plan internațional referitor la impactul COVID-19 asupra afacerilor digitale, informează Agerpres. Studiul a fost realizat de platforma 2Checkout, în perioada aprilie-mai 2020, pe un eșantion format din 843 de respondenți, din peste 50 de țări. „Comercianții au constatat, totodată, că este dificil să găsești clienți noi sau să semnezi un contract nou (18%) și că totul se petrece mult mai lent (17%). În timp ce majoritatea acestor provocări pot fi ameliorate printr-o mai bună planificare, unele au nevoie de o comunicare mai bună și mai intensă între companii și clienții actuali sau potențiali”, susțin autorii studiului.

Potrivit aceluiași studiu, companii din domenii variate se confruntă cu încetinirea vânzărilor. „De la companii de producție, până la agenții de comunicare, toate au înregistrat o scădere a vânzărilor în prima jumătate a anului. Lupta de a găsi noi clienți este o problemă curentă și în companiile de consultanță, marketing și tehnologie”, precizează cercetarea.

Totodată, comercianții de produse electronice și hardware, bunuri fizice, producătorii și cei responsabili cu livrarea se confruntă în special cu probleme legate de întârzierile din lanțul de aprovizionare. Astfel, 21% dintre ei înregistrează întârzieri, printre cei mai afectați fiind comercianții de bunuri fizice.

Pe de altă parte, productivitatea forței de muncă a scăzut, de asemenea, deși într-o mai mică măsură, în industrii care au continuat să își desfășoare activitatea și după declanșarea pandemiei. Astfel, call centerele, dezvoltatorii de software și producătorii de conținut online sunt cei mai afectați de acest aspect. „Atitudinea diferită a consumatorilor care de multe ori se traduce prin refuzuri de plată sau solicitări de returnare a banilor este o problemă raportată de 15% dintre respondenți, în special de comercianții care vând bunuri digitale, precum software multimedia sau alte programe informatice”, mai arată studiul.

Totodată, pentru a face față noii realități, comercianții iau în calcul lansarea de produse (38%) și de oferte promoționale (39%). „Campaniile promoționale sunt o opțiune, spre exemplu, pentru producătorii de software. Dezvoltarea de noi produse este o soluție pentru comercianții din domenii precum comunicațiile sau pentru furnizorii de servicii juridice. În afara dezvoltării de noi produse și lansarea de campanii promoționale, 28% dintre respondenți vor prioritiza și strategiile de upgradare și de creștere a indicatorilor de profitabilitate pe termen lung”, susțin autorii studiului.

Pe de altă parte, loializarea și menținerea clienților existenți sunt opțiuni luate în calcul de 24% dintre comercianți, în special de producătorii de software pentru desktop sau internet, furnizorii de hosting și middleware. „Extinderea pe piețe noi – 22% dintre respondenți sunt non-conformiști și indică faptul că își propun să își extindă afacerile pe alte piețe în căutarea de noi clienți. Companiile care vând electronice de consum sau care furnizează servicii online educaționale arată un interes deosebit pentru această abordare”, susțin autorii cercetării.

Astfel, 17% dintre respondenții la studiu spun că vor profita de oportunitate pentru a optimiza experiența online a clienților în timpul efectuării comenzilor. În același timp, 13% dintre afacerile online care au participat la studiu spun că urmăresc să lucreze în această perioadă la poziționare, la realizarea de oferte noi și la politica de preț pentru a se adapta la situația curentă, aflată într-o dinamică rapidă.

Potrivit aceluiași studiu, doar o mică parte dintre comercianți (12%) estimează un impact pozitiv în contextul situației globale cauzate de pandemia COVID-19. Producătorii de software multimedia, middleware și unii furnizori de servicii de divertisment sunt printre cei privilegiați ale căror afaceri au perspective de creștere în acest an.

La polul opus, 28% dintre cei intervievați se așteaptă ca afacerile lor să fie afectate drastic de criza sanitară în acest an. Dintre aceștia, cei care vând bunuri fizice sunt cei mai îngrijorați de potențialul impact al COVID-19 asupra propriilor afaceri. În același timp, aproape o treime dintre comercianți (32%) se așteaptă ca actuala pandemie să aibă un impact negativ semnificativ asupra businessului lor, influență pe care speră să o diminueze cu ajutorul unui plan de răspuns la criză bine pus la punct.

Industriile unde se prefigurează un asemenea impact negativ major sunt cele în care activitatea este legată direct de producție (managementul resurselor de producție, electronice și hardware pentru consumatori), dar și cele care depind de obiceiurile de consum aflate acum în schimbare profundă (marketing și advertising, managementul resurselor umane).

Studiul mai arată că doar 8% dintre participanții la studiu anticipează că actuala situație globală va rămâne fără efecte asupra afacerilor proprii, iar 21% cred că efectul va fi minim asupra veniturilor din acest an.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending