Rețele sociale

ECONOMIE

Ţările din zona euro au ajuns la un acord privind planul de asistenţă financiară

Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord, joi seară, privind un plan de asistenţă financiară pentru atenuarea efectelor economice generate de criza coronavirusului.

Radio CECCAR FM

Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord, joi seară, privind un plan de asistenţă financiară pentru atenuarea efectelor economice generate de criza coronavirusului, afirmă oficiali citați de Financial Times.

Oficialii au declarat că negocierile între reprezentanţii principalelor ţări care aveau disensiuni, Germania, Olanda, Italia şi Franţa, au produs, joi seară, o poziţie de compromis care acum va putea fi avansată spre examinare de către liderii tuturor statelor şi instituţiilor Uniunii Europene.

„Am acţionat în mod decisiv în favoarea cetăţenilor în mai puţin de o lună”, a declarat Mario Ceteno, preşedintele Eurogrupului, în cursul videoconferinţei.

În mod esenţial, textul care le va fi prezentat liderilor UE nu va insista asupra fixării unor condiţii macroeconomice pentru liniile de creditare create prin planul de asistenţă financiară. Aceasta era o solicitare-cheie a Guvernului Olandei, dar Italia se opunea ideii. „Olandezii au făcut un compromis”, a declarat un oficial de rang înalt prezent la negocieri.

Principalele elemente ale setului de măsuri includ pregătirea liniilor preventive de creditare ale Mecanismului European de Stabilitate (ESM/MES), majorarea capacităţilor de credit ale Băncii Europene de Investiţii şi un nou sistem de asigurări de şomaj elaborat de Comisia Europeană.

Grupul va propune şi constituirea unui fond de revenire, menit să faciliteze relansarea economică după anularea restricţiilor antiepidemice, dar modul exact în care acest instrument va fi finanţat va face obiectul viitoarelor dezbateri şi dispute, notează FT.

Reprezentanţii unui grup de ţări din zona euro s-au întâlnit înaintea negocierilor de joi seară pentru a ajunge la un compromis acceptabil atât de Guvernul de la Haga, cât şi de ţări sudice precum Italia şi Spania.

Textul, obţinut de FT, prevede că ţările care vor accesa liniile de creditare ale Mecanismului European de Stabilitate vor trebui să asume doar „angajamentul utilizării acestui sistem de credit pentru a susţine costurile interne de finanţare directă şi indirectă a serviciilor medicale, de tratament şi prevenţie asociate crizei Covid-19”.

Eforturile negocierilor s-au axat pe exercitarea de presiuni asupra Guvernului olandez pentru a renunţa la poziţia intransigentă privind Mecanismul European de Stabilitate. În prima rundă, părea că exista posibilitatea ajungerii la un acord miercuri dimineaţă, dar acest lucru s-a dovedit imposibil atunci din cauza limitelor impuse de ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra. Haga avea obiecţii asupra a numeroase aspecte, inclusiv asupra scopului schemei de asigurări de şomaj elaborată de Comisia Europeană („SURE”), dar principala problemă se referea la condiţionalităţile macroeconomice asociate liniilor de creditare ale Mecanismului European de Stabilitate.

Alte ţări, inclusiv Germania, considerau că un drum înainte care să ajute Italia ar fi posibil doar prin condiţii ultrafacile care să prevadă în primul rând ca fondurile să fie cheltuite direct pentru reacţia la criză şi, în al doilea rând, să oblige statele să continue respectarea reglementărilor fiscale, obligatorii oricum pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Wopke Hoekstra afirmase că Olanda nu vrea să blocheze acordarea de asistenţă financiară imediată Italiei şi altor ţări, pentru sistemele medicale, dar ar vrea ca ulterior să fie elaborate planuri de reformă post-criză, pentru a exista siguranţa că la un moment dat rambursează fondurile.

Deşi Germania şi Franţa continuă să aibă poziţii diferite asupra problemei amplorii obligaţiunilor de mutualizare a datoriilor suverane prevăzute în eventualul plan de asistenţă financiară, cele două ţări au colaborat strâns pentru a convinge toate statele să susţină planul Eurogrupului elaborat de Mario Centeno, informează Mediafax.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending