ECONOMIE
Veniturile companiilor aeriene ar putea scădea anul acesta cu 250 de miliarde de dolari
Companiile aeriene globale au cerut guvernelor să accelereze asistența financiară pentru salvarea industriei de transport aerian, ele dublând estimările privind scăderea veniturilor înregistrată anul acesta din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (Covid-19) la peste 250 miliarde de dolari, transmite Reuters.
Companiile aeriene globale au cerut guvernelor să accelereze asistența financiară pentru salvarea industriei de transport aerian, ele dublând estimările privind scăderea veniturilor înregistrată anul acesta din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (Covid-19) la peste 250 miliarde de dolari, transmite Reuters.
Anul trecut, veniturile totale ale industriei aeriene s-au situat la 838 de miliarde de dolari.
„Cu siguranță sunt necesare acțiuni masive extrem de rapid”, le-a spus jurnaliștilor Alexandre de Juniac, directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), în cadrul unei videoconferințe.
Companiile aeriene din întreaga lume și-au lăsat la sol majoritatea flotei pentru a-și prezerva numerarul, pe fondul restricțiilor severe de călătorie menite să încetinească răspândirea epidemiei. Ele se confruntă cu presiuni imense asupra nivelului lichidităților, iar aproape jumătate dintre operatorii aerieni ar putea intra în faliment în următoarele săptămâni, dacă nu se vor lua măsuri pentru sprijinirea industriei, a declarat șeful IATA. Acesta a adăugat: „Avem o criză de lichidități care vine în plină viteză – nu înregistrăm venituri, dar avem alte costuri – așadar avem cu disperare nevoie de numerar”.
Alexandre de Juniac a făcut apel la excepții pentru zborurile cargo, spunând că este amenințată o activitate economică vitală din cauza închiderii spațiilor aeriene.
Luna trecută, Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni previziona un scenariu în care impactul va fi unul de forma unei curbe în V, similar cu epidemia SARS din 2003, cu un declin semnificativ, urmat de o relansare rapidă. De asemenea, IATA previziona că veniturile companiilor aeriene ar putea scădea anul acesta cu până la 113 miliarde de dolari, din cauza epidemiei. IATA reprezintă aproximativ 290 de companii aeriene din întreaga lume, echivalentul a 82% din traficul aerian mondial.
ECONOMIE
FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.
Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.
În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.
De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.
În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.
Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.
ECONOMIE
CE sprijină industria producătoare de fotovoltaice prin noua Cartă a energiei solare
Comisia Europeană (CE) și-a intensificat eforturile de sprijinire a sectorului energiei solare din Europa prin promovarea semnării unei Carte europene a energiei solare cu statele membre ale UE și cu reprezentanți ai industriei, informează Executivul comunitar, printr-un comunicat. Potrivit documentului citat, la 15 aprilie, cu ocazia primei zile a reuniunii informale a Consiliului Energie, comisarul pentru energie Kadri Simson, miniștrii din 23 de țări ale UE și mai mulți reprezentanți ai sectorului au semnat noua Cartă.
Luând cuvântul în cadrul ceremoniei de semnare, comisarul a declarat: „Sectorul de producție a fotovoltaicelor pentru energie solară este esențial pentru realizarea obiectivelor noastre în domeniul energiei, al climei și al competitivității. Trebuie să ne asigurăm că industria energiei solare rămâne solidă, pentru a contribui la mixul energetic viitor al Europei, axat pe sursele de energie regenerabile. Carta europeană a energiei solare reunește Comisia, autoritățile naționale și industria de profil, promovând cooperarea și oferind sprijin pentru producția de panouri solare fabricate în Europa”.
Carta stabilește o serie de angajamente voluntare de sprijinire a sectorului de producție a fotovoltaicelor din UE. Ea marchează ultimul pas în cadrul măsurilor Comisiei de sprijinire a producției de panouri solare din Europa, urmând unei propuneri de regulament privind industria „zero net”, care este acum convenită provizoriu de colegiuitori, și înființării Alianței europene a industriei fotovoltaice solare.
Carta va asigura faptul că tranziția verde și obiectivele industriale ale Europei merg mână în mână, prin accelerarea utilizării surselor de energie regenerabile, sporind în același timp competitivitatea sectorului și crearea de locuri de muncă „verzi”.
ECONOMIE
CE solicită opinii cu privire la modul de punere în comun a cererii de materii prime strategice
Comisia Europeană (CE) a lansat un sondaj adresat întreprinderilor și altor părți relevante interesate de punerea în comun a cererii și de conectarea cererii și ofertei de materii prime strategice. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, răspunsurile la sondaj vor contribui la crearea viitorului mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice, astfel cum este inclus în Regulamentul privind materiile prime critice.
UE are nevoie de acces la o aprovizionare sigură, diversificată, sustenabilă și la prețuri accesibile cu materii prime critice, care sunt vitale pentru sectoare strategice precum industria „net zero”, industria digitală, industria aerospațială și apărarea. Pentru a consolida securitatea aprovizionării cu materii prime critice, președinta CE Ursula von der Leyen a anunțat, în discursul privind starea Uniunii din 2023, crearea unui mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice. Acest lucru vine în urma succeselor înregistrate de un mecanism similar pentru gaz în cadrul Platformei energetice a UE. Noul mecanism face parte din Regulamentul privind materiile prime critice, care va intra în vigoare în săptămânile următoare. El va include diferite părți ale lanțului valoric al materiilor prime strategice, cuprinzând extracția, prelucrarea și reciclarea unor astfel de materii.
Sondajul este deschis pentru contribuții până la 7 mai 2024.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 11.04.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR lansează monede cu tema 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu
-
ECONOMIEacum 6 zile
Capitala României va găzdui o nouă ediție a conferinței de tehnologie How to web
-
ECONOMIEacum 2 zile
BEI va majora finanțarea pentru tehnologiile cu dublă utilizare
-
ECONOMIEacum 5 zile
InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile
-
ECONOMIEacum 6 zile
FMI: Lumea riscă să înregistreze o creștere redusă prelungită în absența unor reforme de productivitate
-
ECONOMIEacum 2 zile
CFR Călători suplimentează numărul trenurilor în minivacanța de 1 Mai și Paște
-
ÎNREGISTRĂRIacum 8 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 16.04.2024