Rețele sociale

PROFESIA CONTABILĂ

Reanalizarea întrebării: „Ar trebui ca un director financiar să fie contabil?”

Rolul unui director financiar este important – și continuă să se dezvolte și să se transforme. Pe măsură ce fiecare organizație se confruntă cu incertitudini și riscuri din ce în ce mai mari, iar companiile încep să privească valoarea și din altă perspectivă decât a acționarilor, rolul directorului financiar devine din ce în ce mai esențial.

Radio CECCAR FM

Stathis Gould | 9 martie 2020

Acest articol a apărut inițial în Rețeaua globală de informații a IFAC: www.ifac.org/Gateway. Vizitați Rețeaua pentru a găsi conținut adițional pe o varietate de teme legate de profesia contabilă.

Rolul unui director financiar este important – și continuă să se dezvolte și să se transforme. Pe măsură ce fiecare organizație se confruntă cu incertitudini și riscuri din ce în ce mai mari, iar companiile încep să privească valoarea și din altă perspectivă decât a acționarilor, rolul directorului financiar devine din ce în ce mai esențial.

Toate aceste schimbări duc la o întrebare importantă: ar trebui ca directorul financiar să fie profesionist contabil?

În ce stadiu ne aflăm?

Am încercat să răspund la această întrebare în 2014. La acea vreme, conform statisticilor, deținerea poziției de director financiar de către un profesionist contabil era departe de a fi ceva universal valabil. Această tendință s-a accentuat cu timpul.

Un sondaj recent la care au luat parte 1.000 dintre cele mai mari companii cotate din SUA arată că procentul contabililor calificați care sunt directori financiari a scăzut la aproximativ 36% în 2019. Acesta este cel mai mic procent din ultimii 6 ani, față de 46% din anul 2014.

Acest sondaj sugerează că, cel puțin în SUA, în urma marilor eșecuri corporative și a Legii Sarbanes-Oxley din 2002, situația s-a schimbat din nou iar presiunea de a avea directori financiari cu competențe tehnice și cunoștințe de specialitate în domeniul contabil a fost înlocuită de o preferință pentru directori financiari concentrați pe piețele de capital, finanțarea capitalurilor proprii și a datoriilor și comunicarea externă cu piața. În consecință, pozițiile superioare din departamentele de contabilitate și control sunt de obicei ocupate de contabili.

În schimb, în Marea Britanie, o persoană trebuie să dețină calificarea de contabil pentru a ocupa funcția de director financiar în rândul companiilor din indicele FTSE 100. Specializarea contabilă reprezintă, de asemenea, un bun punct de început pentru a putea ocupa o poziție de vârf, dat fiind faptul că o cincime din directorii generali ai companiilor din indicele FTSE 100 sunt contabili.

Desemnarea unui profesionist contabil, membru al unei organizații profesionale de contabilitate, în funcția de director financiar are beneficii dovedite în timp. Pe lângă obligațiile de dezvoltare profesională continuă ale profesioniștilor contabili, aceștia trebuie să respecte Codul etic pentru profesioniștii contabili, la baza căruia se află principiile fundamentale de integritate, obiectivitate, competență profesională și atenție cuvenită, confidențialitate și conduită profesională. Dacă un profesionist contabil încalcă Codul etic, acesta va suporta consecințe precum sancțiuni financiare sau pierderea calității de membru al profesiei.

În multe țări, directorul financiar al unei entități de interes public este responsabil de managementul financiar al unei companii și semnează situațiile financiare ale acesteia. Aceasta denotă în mod inerent o responsabilitate față de interesul public, iar un profesionist contabil în acest rol oferă încredere pieței și părților interesate.

Întrebarea centrală a acestui articol este importantă, însă nu ia în calcul aspectele și mai importante legate de viitorul profesiei contabile și motivația oamenilor de a se alătura profesiei.

În realitate, majoritatea profesioniștilor contabili nu își doresc neapărat să devină directori financiari într-o bună zi. Carierele nu mai urmează un curs liniar sau ierarhic.

Schimbarea traseului profesional

Odată ce așteptările legate de directorii financiari și echipele acestora s-au schimbat, au apărut multe roluri și oportunități noi. Profesia contabilă este privită acum ca o punte spre o carieră în afaceri, al cărei obiectiv final adesea nu este ocuparea poziției de director financiar. Mulți contabili își pun în aplicare competențele economice și financiare în roluri comerciale sau operaționale. Alții optează pentru roluri de strategie și planificare. Iar mulți contabili dețin poziții de conducere care nu au legătură cu domeniul financiar-contabil.

Traseul profesional al unui contabil își pierde liniaritatea din ce în ce mai mult. Raportul ACCA referitor la carierele în contabilitate în acest deceniu, arată modul în care carierele din profesia contabilă se vor diversifica pe măsură ce tehnologia estompează de marcarea dintre munca manuală și cea automatizată.

Studiile arată că traseul profesional începe să se îndepărteze din ce în ce mai mult de structura ierarhică și piramidală tradițională a organizațiilor. Acest lucru înseamnă că traseul profesional reticular va deveni preponderent pe măsură ce structurile organizaționale devin mai fluide iar ierarhiile tradiționale sunt reinterpretate. În organizațiile cu o structură ierarhică mai orizontală, avansarea în carieră nu mai este la fel de importantă ca și în trecut. Într-adevăr, noile abordări care vizează asigurarea talentului necesar și distribuirea forței de muncă vor conduce la creșterea numărului de liber profesioniști și colaboratori externi.

Profesioniștii din domeniul financiar-contabil contribuie deja în cadrul organizațiilor la îmbunătățirea procesului decizional și a performanței economice în circumstanțe variate – o tendință la care ne așteptăm să persiste pe viitor.

Contabilii își desfășoară în prezent activitatea într-o varietate de domenii, inclusiv planificare și analiză financiară, sisteme informatice, tehnologie și date, analiză comercială sau economică, planificare, evaluare, managementul costurilor, riscurilor, proiectelor și sustenabilității. Profesioniștii contabili au, de asemenea, un aport unic în cadrul unor roluri specializate, de exemplu în trezorerie, raportare și relațiile cu investitorii.

Ascensiunea directorului responsabil de valoare

În prezent rolul de director financiar trece printr-un nou tip de transformare, pe lângă evoluția rolurilor din domeniul contabil. Directorii financiari și echipele acestora trebuie să se concentreze din ce în ce mai mult pe contabilizarea creării de valoare dintr-o altă perspectivă decât cea a bilanțului sau a acționarilor.

IFAC este de părere că rolul de director financiar va evolua într-un rol de „director responsabil de valoare”, care se va concentra în principal pe contabilitatea axată pe nevoile întreprinderii și pe crearea de valoare. Directorul responsabil de valoare trebuie să asigure că toate aspectele relevante pentru crearea și distrugerea valorii sunt contabilizate și comunicate consiliilor, conducerii și părților interesate externe.

Această tranziție va duce la o diversitate mai mare a profesioniștilor care ocupă poziția de director financiar. Cu cât acești profesioniști dețin mai multă experiență și competențe, cu atât le va fi mai ușor să interacționeze cu o gamă variată de părți interesate și să abordeze gama largă de oportunități și riscuri cu care se confruntă organizația.

Reanalizarea întrebării: „Ar trebui ca un director financiar să fie contabil?”

Întrebarea mea inițială nu are un răspuns specific, însă relevă două aspecte importante:

Evoluția directorului financiar și a funcției financiare este inevitabilă și reprezintă o oportunitate extraordinară pentru profesioniști, indiferent dacă sunt contabili sau nu; și

Aptitudinile profesioniștilor contabili transcend limitele disciplinelor și funcțiilor – ceea ce este important deoarece aptitudinile devin din ce în ce mai dispersate și trebuie să sprijine crearea și protejarea valorii.

Domeniul contabil este atractiv deoarece oferă o varietate de oportunități unice pline de provocări atât în sectorul afacerilor, cât și în sectorul public. Deși rolul de director financiar pune accent pe soluționarea problemelor și pregătirea pentru provocările viitoare, acesta nu este singurul rol care oferă contabililor șansa de a produce schimbări.

Stathis Gould

Director responsabil cu promovarea, IFAC

Stathis Gould conduce departamentul din cadrul IFAC care se ocupă de dezvoltarea serviciilor internaționale pentru profesioniștii contabili angajați în comerț și industrie. Un element cheie al activității sale este dezvoltarea curentelor de opinie și elaborarea de îndrumări pentru a susține profesioniștii și rolul acestora în facilitarea performanței organizaționale durabile. Înainte de a lucra la IFAC, a fost responsabil de planificarea și supravegherea unui program de politică și cercetare în cadrul Chartered Institute of Management Accountants (CIMA). Înainte de a lucra în serviciul profesiei contabile, Stathis Gould a avut diferite roluri în sectoarele public și privat din Marea Britanie.

ECONOMIE

Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – ediția a II-a

Radio CECCAR FM

Ministerul Educației, în parteneriat cu Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), organizează cea de-a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă.

Faza județeană a competiției, desfășurată cu sprijinul inspectoratelor școlare județene, este programată să se desfășoare la data de 19 aprilie a.c. Concursul susține educația tinerilor în domeniul financiar-contabil și își propune să contribuie la formarea noilor generații de profesioniști în domeniu.

Competiția se adresează elevilor de liceu, din clasele a XI-a, filieră tehnologică, profil Servicii, calificarea profesională Tehnician în activități economice, oferindu-le oportunitatea de a-și demonstra și dezvolta cunoștințele teoretice și aplicative într-un cadru competitiv stimulativ. La prima ediție, desfășurată anul trecut, au participat peste 450 de elevi din majoritatea județelor țării.

CECCAR și Ministerul Educației urmăresc să crească interesul tinerilor pentru domeniul financiar-contabil și să îi încurajeze în alegerea unei cariere în acest domeniu, contribuind, astfel, la dezvoltarea unei baze solide de profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor viitorului.

„În era digitalizării, a transformărilor rapide care marchează economia globală, formarea noilor generații de profesioniști contabili fit for future este o prioritate pentru CECCAR. Participarea tinerilor la a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, unde vor avea ocazia să utilizeze tehnologii specifice domeniului financiar-contabil, reprezintă un pas important în pregătirea lor pentru o carieră într-un domeniu puternic transformat de digitalizare. Prin astfel de inițiative, CECCAR își reafirmă angajamentul de a atrage și forma talente noi în domeniul financiar-contabil, care vor contribui la securitatea și sustenabilitatea financiară a României. Această competiție este mai mult decât o simplă demonstrație de cunoștințe teoretice. Este o platformă de dezvoltare a competențelor și de înțelegere practică a impactului contabilității asupra economiei reale”, a declarat Elena-Ecaterina Chivu, președintele Consiliului superior al CECCAR.

Îndemnăm toți elevii eligibili să participe la această competiție, care promite să fie nu doar o experiență educațională valoroasă, dar și o oportunitate de a-și deschide drumul către o carieră de succes în domeniul financiar-contabil.

Concursul va continua cu etapa națională, la care se califică primii doi clasați la faza județeană.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Buletinul de știri Accountancy Europe – martie 2024

Radio CECCAR FM

Accountancy Europe a publicat buletinul de știri aferent lunii martie 2024, disponibil direct pe site-ul organizației.

Continuare

ECONOMIE

Opinia CECCAR privind propunerea de reducere a pragului de 500.000 de euro pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Radio CECCAR FM

Fantezii fiscale cu microîntreprinderi: Când „specialiștii” văd în 15,75% marja de profit net un paradis al avantajelor fiscale

CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenților responsabili cu elaborarea politicilor economice și fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate și pe experiența vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanța esențială a menținerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea și dezvoltarea microîntreprinderilor, ci și facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil și eficient, care să promoveze creșterea economică și stabilitatea financiară în România.

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înțelegerea profundă a politicilor fiscale și a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creșterii economice și durabilității devine esențială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei țări. Recent, anumite discursuri din spațiul public și recomandări promovate de autoproclamați „specialiști” sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal. În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă și potențial înșelătoare a politicilor economice și fiscale.

Într-o lume în care algebra se întâlnește cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag – 15,75% marjă de profit net – își face apariția ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeași sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiții de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meșteșuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri.

În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulți antreprenori din multe industrii, și nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesioniști contabili – cei care înțelegem și vorbim limbajul afacerilor –, simțim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată și informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicațiile acestui punct de referință, ținând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat și informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori și părțile interesate.

Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esențial al performanței financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net.

Însă marja profitului net variază semnificativ în funcție de industrie, dimensiunea afacerii și eficiența operațională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicție cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri. Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepții (exemplu: bănci – 30,89%, petrol/gaze producție și exploatare – 28,26%, petrol/gaze distribuție 23,59%, software (divertisment) – 20,35%, software (sisteme și aplicații) – 19,14%, tutun –  27,52%, transport feroviar – 23,52%). Și pentru a ne convinge că această situație nu este una particulară pentru jurisdicția SUA, am apelat la inteligența artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) și real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%.

Or, în condițiile existenței acestor evidențe, cum poate fi susținută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat „paradisul avantajelor fiscale”? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăși valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcție de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit.

Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esențială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective și analizelor aprofundate bazate pe știință. Și totuși, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susțină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor.

În esență, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entitățile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporțional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referință marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depășește 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reușesc să fie la fel de profitabile și în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care își generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelație. Sau nu. Doar cei care dețin astfel de informații ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de „peanuts” fiscale, ci că folosim busola competenței pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat.

Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care dețin microîntreprinderi, putem confirma că aceștia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă și elimină factori care pot genera creșterea costurilor. Aceasta chiar în condițiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care își desfășoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%. Un astfel de sistem elimină complexitatea și incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permițându-le antreprenorilor să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislației fiscale complexe și să facă față tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar și ușor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci și conformarea fiscală și transparența. Un sistem fiscal simplificat este esențial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleșite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică și socială.

În concluzie, având în vedere importanța vitală a microîntreprinderilor în economia noastră și provocările pe care le întâmpină în navigarea prin sistemele fiscale complexe, considerăm că este oportun să se mențină regimul simplificat de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, păstrând pragul de 500.000 de euro. Subliniem că o eventuală înlocuire a acestui sistem cu unul bazat pe impozitarea profitului ar putea adăuga dificultăți semnificative și ar crește riscul de neconformare fiscală voluntară pentru un număr considerabil de microîntreprinderi, segment esențial al economiei, care este, totodată, și cel mai vulnerabil.

Despre CECCAR

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este unul dintre cele mai mari organisme profesionale europene din domeniul financiar-contabil. Cu o istorie ce a început să se scrie acum mai bine de o sută de ani, CECCAR reprezintă și gestionează profesia contabilă din România, fiind, totodată, unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională în domeniul financiar-contabil din țara noastră, dezvoltând permanent atât programe de educație inițială – pentru cei care se pregătesc să devină experți contabili și contabili autorizați –, precum și programe de dezvoltare profesională continuă pentru membrii săi – experți contabili și contabili autorizați. CECCAR, singurul organism profesional care oferă șansa obținerii calificărilor de expert contabil și contabil autorizat, are peste 47.000 de membri și colaborează permanent cu instituțiile și autoritățile de reglementare pentru dezvoltarea profesiei contabile, în interes public.

Continuare

Trending