Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat în transparență decizională proiectul Ghidului de plată pentru instituirea schemei de ajutor de stat pentru Programul național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții – „CONSTRUCTPLUS”. În cuprinsul Ghidului se regăsesc informațiile privind modul de completare a documentelor ce urmează a fi depuse în vederea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiar în temeiul schemei de ajutor de stat instituită în baza Programului Constructplus, aprobat și finanțat prin OUG nr. 68/2023, aprobată prin Legea nr. 39/2024, precum și toate condițiile care trebuie îndeplinite în vederea efectuării plății ajutorului de stat; de asemenea, informațiile se găsesc și pe site-ul MEAT, la adresa: http://www.economie.qov.ro.

MEAT pune la dispoziția beneficiarilor de ajutor de stat adresa electronică aiutordestat@economie.qov.ro, prin intermediul căreia pot fi adresate întrebări, sesizări și solicitări de clarificări, acestea urmând a fi soluționate în cel mai scurt timp, în cazul în care nu sunt deja tratate în conținutul acestui Ghid și pe site-ul menționat.

În vederea plății ajutorului de stat, beneficiarul trebuie să parcurgă următoarele etape: ▪ să demareze investiția în termen de maximum 6 luni de la data încheierii Acordului pentru finanțare, cu respectarea calendarului asumat în documentația anexată Cererii de acord pentru finanțare și în anexa la Acordul pentru finanțare; ▪ să facă dovada cofinanțării în termen de maximum 6 luni de la data încheierii Acordului de finanțare, cu respectarea celor asumate în documentația anexată Cererii de acord pentru finanțare și potrivit Acordului pentru finanțare; ▪ să efectueze cheltuielile eligibile aferente investiției, conform Acordului pentru finanțare, având în vedere calendarul realizării investiției inițiale, respectiv investiției inițiale în favoarea unei noi activități economice, după caz; ▪ să transmită la MEAT în termen de maximum 6 luni de la data demarării investiției prima Cerere de plată a ajutorului de stat și Formularul de decont, însoțite de documente justificative menționate în prezentul Ghid.

În cadrul Cererii de plată se prezintă doar documentele emise pentru cheltuielile eligibile, aferente perioadei de realizare a investiției, așa cum a fost aprobată în cadrul Acordului pentru finanțare.

Plata ajutorului de stat se realizează în conformitate cu cheltuielile eligibile stabilite pentru fiecare categorie de cost, conform Acordului pentru finanțare și a celor asumate în documentația anexată Cererii de acord pentru finanțare. Sumele rămase neutilizate în cadrul unei categorii de cost nu se pot transfera în cadrul unei alte categorii de cost. Toate cheltuielile realizate și prezentate spre rambursare trebuie să fie în legătură cu obiectul investiției; în caz contrar, acestea nu sunt eligibile. 

Prima cerere de plată se transmite la MEAT în termen de maximum 6 luni de la data demarării investiției. Anual, beneficiarul poate solicita maximum 4 Cereri de plată. O nouă Cerere de plată poate fi solicitată doar dacă cererea anterioară a fost aprobată.

Cererea de plată finală se transmite până la data de 31 decembrie 2028. Cererile de plată transmise ulterior termenului de 31 decembrie 2028 se restituie beneficiarului.

Plata ajutorului de stat se efectuează către beneficiari în perioada 2024-2029, conform cheltuielilor eligibile realizate de către beneficiari în baza Acordurilor pentru finanțare.

MEAT soluționează Cererea de plată după: ▪ analizarea conformității documentelor justificative anexate Cererii de plată și a eligibilității activelor pentru care se solicită plata ajutorului de stat; ▪ verificarea la fața locului a existenței activelor și a conformității declarațiilor/documentelor aferente cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiar.

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) și România (3 milioane de tone), conform datelor publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Conform acestor date, producția de țiței a UE a continuat să scadă în 2022, în pofida unei creșteri semnificative a prețurilor la petrol, ca urmare a invaziei rusești din Ucraina. Producția de petrol a UE a coborât în 2022 la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puțin decât în 2021.

Luând în vedere un orizont mai lung de timp, producția de țiței a UE este în scădere începând din 2004, când a atins un vârf de 41,8 milioane de tone, ceea ce înseamnă că producția din 2022 a fost mai mică cu 61% comparativ cu maximumul istoric din 2004.

În 2022 comparativ cu 2021, producția de petrol a scăzut și la primii trei producători: Italia (-8%), Danemarca (-2%) și România (-6%).

Potrivit Eurostat, dependența UE de importurile de petrol și produse petroliere a atins un nou maxim istoric de 97,7% în 2022, după ce în 2021 această dependență a înregistrat un declin semnificativ până la 91,6%.

În 2022, importurile totale de țiței brut ale UE s-au cifrat la 479,6 milioane de tone, o creștere considerabilă cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu 2021, când aceste importuri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani. Cele mai multe importuri au venit din Rusia (88,4 milioane de tone), Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) și Kazahstan (36,6 milioane de tone).

Tot în 2022, rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în creștere cu 4,5% comparativ cu 2021. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) și Țările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Urmează, în ordine, Franța, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia și România, cu o producție mai mică de 20 de milioane de tone echivalent petrol.

Producția industrială în UE și zona euro a crescut în februarie 2024, comparativ cu luna anterioară, iar România se numără printre țările membre cu cele mai importante creșteri ale producției industriale din blocul comunitar, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

Conform acestor date, producția industrială a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 0,7% în UE, în luna februarie comparativ cu luna ianuarie. Statele membre cu cele mai importante creșteri ale producției industriale au fost: Irlanda (3,8%), Ungaria (3,5%), Slovenia (3,3%), Letonia (2,9%) și România (cu un avans de 2,7%).

În ritm anual, februarie 2024 comparativ cu februarie 2023, producția industrială a scăzut cu 6,4% în zona euro și cu 5,4% în Uniunea Europeană. Printre țările membre cu scăderi ale producției industriale se numără și România, cu un declin de 2%. În rândul celor 27 de state membre ale UE, cele mai semnificative scăderi în ritm anual ale producției industriale au fost înregistrate în Irlanda (-36%), Belgia (-12,7%) și Bulgaria (-8,4%).

Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că în România, în februarie 2024, producția industrială a fost mai mare față de luna precedentă, atât ca serie brută (+10,8%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+2,7%). Raportat la luna februarie 2023, producția industrială a crescut în februarie 2024 cu 0,2% ca serie brută și a scăzut cu 2,2% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.