Rețele sociale

ECONOMIE

Programul Rabla 2020: Românii pot cumpăra și motociclete; un autovehicul electric trebuie păstrat cel puțin un an

Radio CECCAR FM

Românii vor putea cumpăra și motociclete prin programul Rabla 2020 iar cei care vor achiziționa un autovehicul electric nu vor putea vinde bunul pentru o perioadă de cel puțin un an, a anunțat ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, citat de Agerpres. Programele Rabla Clasic și Rabla Plus vor avea, în acest an, un buget total de 545 de milioane de lei, din care 140 milioane lei doar pentru achiziția de mașini electrice sau hibrid plug-in.

„Pentru Rabla Clasic investim un buget mai mare decât anul trecut, 405 milioane lei. Această sumă ne va permite să creștem la 60.000 numărul mașinilor uzate pe care le vom scoate din trafic. Românii care vor să fie pe lista celor 60.000 de beneficiari trebuie să știe că valoarea primei de casare rămâne la 6.500 lei, aproximativ 1.350 euro. Această primă poate să crească cu încă 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisie de 96 grame de CO2. Am introdus un ecobonus nou în Rabla Clasic, valoarea lui fiind de 1.000 de lei adăugați la prima de casare, ce se poate cumula cu prima de casare în cazul în care mașina nouă cumpărată este una cu sistem GPL, mult mai puțin poluantă cu mediul înconjurător. Noutățile nu se opresc aici. Am decis inclusiv creșterea ecobonusului pentru mașinile hibride convenționale, cele care nu se încarcă la priză, de la 1.700 de lei la 2.500 de lei”, a spus Costel Alexe.

Acesta a menționat, totodată, că pentru cumpărarea unei motociclete prin Programul Rabla Clasic, valoarea voucherului va fi de 3.500 de lei, în schimbul casării unui autovehicul uzat. „Suma maximă care poate fi decontată din costurile unei mașini prin Rabla Clasic este de 2.000 de euro în cazul în care mașina nouă respectă regulile a două ecobonusuri. De exemplu, dacă un român va alege să cumpere o mașină hibrid convențională cu un grad de emisie de 96 de grame de CO2 i se va deconta din costul total al mașinii 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, ecobonusurile vor putea fi combinate între ele și adăugate la prima de casare, așa cum am explicat. Rabla Clasic mai vine cu o noutate: posibilitatea de a achiziționa motociclete. Este pentru prima dată când vom face acest lucru și sperăm că vom satisface dorința a foarte mulți români care au așteptat această noutate. Și în acest caz, trebuie casat un autovehicul vechi. Prima de casare pentru motociclete este de 3.500 lei. De ce 3.500 lei? Pentru că vrem să fie echitate între cumpărătorii de mașini și cei de motociclete. Dacă la mașini decontăm în jur de 10% din valoarea autovehiculului nou, am vrut să păstrăm aceeași proporție și la motociclete, acestea fiind ceva mai ieftine decât autovehiculele”, a subliniat ministrul.

În privința Programului Rabla Plus din acest an, bugetul va crește cu 45% față de 2019, până la 140 de milioane de lei, intenția fiind aceea de a stimula folosirea mașinilor electrice în traficul urban. „Programul Rabla Plus, prin care stimulăm transportul cu emisii zero sau aproape de zero vine cu noutăți. Pentru anul acesta avem cel mai mare buget de când există acest program, adică 140 de milioane de lei, creștere de 95 de milioane lei față de cât a fost în 2019. Nu întâmplător am crescut acest buget, pentru că vrem cât mai multe mașini electrice în traficul urban din țară. Deocamdată, mașinile electrice reprezintă mai puțin de 1% față de cele convenționale. Păstrăm neschimbată cea mai mare primă de casare din Europa pentru mașinile electrice, 10.000 de euro pentru full electric și circa 4.500 de euro pentru mașinile hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Cu bugetul de anul acesta, 2.500 de români își pot cumpăra mașini full electric și 400 de români hibride plug-in”, a declarat Costel Alexe.

ECONOMIE

Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – ediția a II-a

Radio CECCAR FM

Ministerul Educației, în parteneriat cu Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), organizează cea de-a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă.

Faza județeană a competiției, desfășurată cu sprijinul inspectoratelor școlare județene, este programată să se desfășoare la data de 19 aprilie a.c. Concursul susține educația tinerilor în domeniul financiar-contabil și își propune să contribuie la formarea noilor generații de profesioniști în domeniu.

Competiția se adresează elevilor de liceu, din clasele a XI-a, filieră tehnologică, profil Servicii, calificarea profesională Tehnician în activități economice, oferindu-le oportunitatea de a-și demonstra și dezvolta cunoștințele teoretice și aplicative într-un cadru competitiv stimulativ. La prima ediție, desfășurată anul trecut, au participat peste 450 de elevi din majoritatea județelor țării.

CECCAR și Ministerul Educației urmăresc să crească interesul tinerilor pentru domeniul financiar-contabil și să îi încurajeze în alegerea unei cariere în acest domeniu, contribuind, astfel, la dezvoltarea unei baze solide de profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor viitorului.

„În era digitalizării, a transformărilor rapide care marchează economia globală, formarea noilor generații de profesioniști contabili fit for future este o prioritate pentru CECCAR. Participarea tinerilor la a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, unde vor avea ocazia să utilizeze tehnologii specifice domeniului financiar-contabil, reprezintă un pas important în pregătirea lor pentru o carieră într-un domeniu puternic transformat de digitalizare. Prin astfel de inițiative, CECCAR își reafirmă angajamentul de a atrage și forma talente noi în domeniul financiar-contabil, care vor contribui la securitatea și sustenabilitatea financiară a României. Această competiție este mai mult decât o simplă demonstrație de cunoștințe teoretice. Este o platformă de dezvoltare a competențelor și de înțelegere practică a impactului contabilității asupra economiei reale”, a declarat Elena-Ecaterina Chivu, președintele Consiliului superior al CECCAR.

Îndemnăm toți elevii eligibili să participe la această competiție, care promite să fie nu doar o experiență educațională valoroasă, dar și o oportunitate de a-și deschide drumul către o carieră de succes în domeniul financiar-contabil.

Concursul va continua cu etapa națională, la care se califică primii doi clasați la faza județeană.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Din 4 aprilie se primesc cererile de plată pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie – 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se vor depune cererile de plată pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic în anul 2024. Potrivit unui comunicat al instituției, și în acest an, fermierii vor putea depune cererea de plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucțiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicație).

Dacă cererea de plată cuprinde și intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declarației privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafață prin intermediul aplicației IPA-Online.

Se va completa o singură cerere de plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Persoana fizică, pe de-o parte, și persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având același titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Fermierii care nu desfășoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafețele/ animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției) și pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz.

„Fermierii pot semna cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată”, precizează APIA.

Continuare

ECONOMIE

FNGCIMM: Noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, în urma colaborării cu Asociația Băncilor din Republica Moldova

Radio CECCAR FM

Noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, prin facilitatea accesului companiilor moldovene la finanțare, vor apărea în urma colaborării dintre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și Asociația Băncilor din Republica Moldova, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Totodată, această colaborare va avea ca efect impulsionarea și intensificarea relațiilor comerciale și economice dintre cele două țări.

În data de 26 martie 2024, reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici Mijlocii (FNGCIMM) au avut o întîlnire cu conducerea Asociației Băncilor din Republica Moldova (ABRM), se menționează în comunicat. Conform sursei citate, reuniunea a avut caracterul unei întâlniri de lucru și a prilejuit discuții constructive privind utilizarea de produse și programe de garantare destinate IMM-urilor, cu efect în stimularea intermedierii financiare și adoptarea de soluții digitale de către sectorul financiar din Republica Moldova.

„Am început demersul de consolidare a parteneriatului cu instituțiile de creditare și garantare din Republica Moldova, încă din 2016, când am răspuns solicitării de a împărtăși din experiența noastră privind facilitarea accesului persoanelor fizice la creditarea ipotecară, oferind modelul Programului Prima Casă. Am continuat prin semnarea unui parteneriat de colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova pentru a identifica cele mai eficiente soluții de garantare și finanțare pentru sprijinirea sectorului IMM. Întâlnirea cu reprezentanții Asociației Băncilor din Republica Moldova reprezintă un pas în plus, în sensul creșterii intermedierii financiare și impulsionării creditării sectorului IMM moldovean, și, într-un cadru mai larg, se înscrie în seria eforturilor comune de a sprijini și crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea relațiilor de afaceri între antreprenorii din țările noastre”, a declarat directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu.

Delegația bancherilor din Republica Moldova a subliniat importanța colaborării strânse între instituțiile financiare și autoritățile guvernamentale din România și Republica Moldova pentru a da un imbold creditării IMM-urilor și a susține dezvoltarea unui mediu de afaceri dinamic și competitiv în această regiune.

„Suntem foarte interesați să creștem intermedierea financiară în Moldova și ne bucurăm să preluăm de la colegii de la FNGCIMM expertiză și informații direct de la sursă, cu privire la implementarea celor mai eficiente produse și programe de garantare dedicate IMM-urilor. Colaborarea cu partenerii noștri români este esențială pentru îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova”, a afirmat Dorel Noroc, președinte ABRM.

Reprezentanții FNGCIMM au prezentat mecanismele de garantare a creditelor destinate IMM-urilor, subliniind avantajele și oportunitățile pe care le oferă aceste instrumente în susținerea antreprenoriatului, a disciplinei financiare și a impactului benefic pe care aceste instrumente financiare îl antrenează în economie.

Totodată, Dumitru Nancu a subliniat angajamentul ferm al Fondului de garantare de a contribui la dezvoltarea IMM-urilor și finanțarea acestora în Republica Moldova.

În acest sens, s-a agreat inițierea unui Protocol de colaborare între cele două instituții, în vederea transferului de expertiză și schimb de bune practici, precum și identificarea de către parteneri a unor noi programe și produse de finanțare garantată care să valorifice potențialul imens al sistemelor financiar-bancare din ambele state, pentru a stimula schimburile comerciale și colaborarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și Moldova.

Ambele părți au exprimat determinarea lor de a continua dialogul și de a colabora activ în vederea implementării unor soluții concrete pentru dezvoltarea sustenabilă a sectoarelor antreprenoriale din cele două țări.

Continuare

Trending