Rețele sociale

ECONOMIE

O pandemie de coronavirus ar putea costa economia mondială 1.000 de miliarde de dolari

Radio CECCAR FM

Perspectiva sumbră că epidemia de coronavirus ar putea deveni prima pandemie din era globalizării pune sub semnul întrebării stabilitatea economiei mondiale, transmite Bloomberg, citată de Agerpres. În condițiile în care numărul deceselor se apropie de 3.000, numărul cazurilor raportate oficial a trecut de 80.000 iar epidemia din Italia a impus închiderea celor mai bogate părți din economia sa, unii analiști au început să evalueze ce ar însemna o pandemie pentru economia mondială.

Economiștii de la Oxford Economics sunt de părere că o criză medicală internațională ar putea anula mai mult de 1.000 de miliarde de dolari din Produsul Intern Brut global. Aceasta ar fi „nota de plată” provocată de creșterea absenteismului la locul de muncă, productivitatea redusă, diminuarea călătoriilor, perturbarea liniilor de aprovizionare și reducerea comerțului și investițiilor.

Pentru moment, oficialii băncilor centrale și guvernele continuă să mizeze pe faptul că epidemia de coronavirus nu va afecta prea mult economia mondială și, posibil, va înregistra o revenire rapidă după ce criza virusului va fi rezolvată. Însă în ultima vreme această atitudine încrezătoare începe să fie pusă sub semnul întrebării.

În timp ce Fondul Monetar Internațional estimează pentru moment că virusul va șterge doar 0,1 puncte procentuale din prognoza sa potrivit căreia economia mondială va înregistra un avans de 3,3% în 2020, economistul șef al FMI, Gita Gopinath, a spus că o pandemie ar putea provoca „un scenariu negativ”.

De asemenea, președintele Organizației Mondiale a Sănătății a catalogat noile cazuri „profund îngrijorătoare”, dar a subliniat că epidemia nu este încă o pandemie.

Președintele UBS Group AG, Axel Weber, este deja mult mai pesimist decât FMI și a avertizat că avansul economiei mondiale va înregistra o contracție semnificativă de la 3,5% până la 0,5% iar economia chineză se va contracta în primul trimestru.

Deocamdată, procesul de evaluare a riscurilor este complicat de îndoielile cu privire la cât de departe va ajunge virusul. Într-o analiză realizată înainte de actuala epidemie, Banca Mondială a apreciat că o pandemie distructivă ar putea provoca decesul mai multor milioane de persoane și atrage atenția că și cele mai conservatoare estimări sugerează că o astfel de experiență ar putea distruge un procent din PIB-ul mondial. Evaluarea Oxford Economics cu privire la impactul unei pandemii globale sugerează un cost de 1.100 miliarde de dolari pentru economia mondială, iar atât SUA cât și zona euro ar intra în recesiune în prima jumătate a lui 2020. Oxford Economics a descris un astfel de scenariu drept „un șoc scurt dar foarte violent la adresa economiei mondiale”.

Pe lângă ținerea sub control a virusului, un factor important și o mare necunoscută pentru economiștii care fac previziuni îl constituie acțiunile băncilor centrale și guvernelor pentru a limita efectele. Cu toate acestea, pentru Drew Matus, analist la MetLife Investment Management, politica monetară de una singură nu va fi suficientă. „Opinia mea este că nu va putea fi rezolvată prin modificarea dobânzii de politică monetară. Oamenii sunt preocupați de familiile lor, au îngrijorări cu privire la starea lor de sănătate. O reducere de dobândă cu 25 de puncte de bază nu este suficientă pentru a-i încuraja pe oameni să meargă să facă cumpărături”, a apreciat Drew Matus.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending