Rețele sociale

ECONOMIE

49 miliarde de dispozitive vor fi conectate la Internet până în 2023

Până în 2023, 49 miliarde de dispozitive vor fi conectate la Internet, noi tehnologii urmând să fie dezvoltate în următorul deceniu, conform unui studiu al companiei Cisco, care activează în domeniul tehnologiei.

Radio CECCAR FM

Până în 2023, 49 miliarde de dispozitive vor fi conectate la Internet, noi tehnologii urmând să fie dezvoltate în următorul deceniu, conform unui studiu al companiei Cisco, care activează în domeniul tehnologiei, transmite Mediafax.

“În următorul deceniu noi tehnologii vor fi dezvoltate, de la realitate virtuală și augmentată, la streaming 16K, AI, tehnologii radio 5G, Wi-Fi 6, calculatoare cuantice, securitate cibernetică adaptivă și predictivă, vehicule autonome și IoT inteligent. Poate la fel de importante sunt aplicațiile și tehnologiile la care nu s-a gândit nimeni încă. Aceste aplicații de generație viitoare vor crește complexitatea, dincolo de capacitățile pe care actuala infrastructură de internet le poate susține în mod viabil. În noul deceniu, trebuie regândită și reinventată infrastructura Internetului. Internetul trebuie să devină mai rapid, mai scalabil, mai rentabil, mai simplu de gestionat și sigur”, se notează în studiu.

Potrivit celei mai recente analize a AppDynamics App Attention Index, utilizarea serviciilor digitale a evoluat până la a deveni un comportament uman inconștient – un „Reflex digital”. În trecut, consumatorii au luat decizia conștientă de a utiliza un serviciu digital pentru a realiza o sarcină sau activitate. Astăzi, majoritatea (71%) dintre respondenți recunoaște că serviciile digitale fac parte din viața lor de zi cu zi.

Cercetarea arată că oamenii vor întoarce repede spatele brandurilor ale căror aplicații nu oferă o experiență premium. În cazul unor probleme de performanță, consumatorii vor apela la concurență (49%) sau îi vor descuraja activ pe ceilalți să folosească un serviciu sau un brand (63%), fără să ofere brandului respectiv șansa de a aduce îmbunătățiri.

Prin urmare, în 2020 și anii care vor urma, companiile trebuie să acorde atenție la toleranța zero a consumatorilor față de orice altceva decât experiențe digitale ușoare, rapide și speciale. Acest lucru va da o importanță deosebită capacității de a analiza datele privind performanța aplicației în timp real, de a găsi blocaje și de a permite acțiune imediată.

Totodată, securitatea reactivă, care adresează problemele numai pe măsură ce încep să afecteze sistemele, nu mai este suficientă. Organizațiile trebuie să se adapteze la noua realitate din jurul „Zero Trust” și să prevadă amenințările.

Threat hunting este o practică de securitate ce va juca un rol din ce în ce mai mare în securitatea organizațiilor. În timp ce abordările tradiționale răspund de obicei la alerte după detectarea unei activități potențial dăunătoare, threat hunting nu se limitează la pericolele cunoscute și analizează amenințările.

„Rețelele nu au fost niciodată mai importante pentru companii. Rolul lor s-a extins cu mult peste conectarea dispozitivelor și locațiilor. Astăzi, rețeaua joacă un rol esențial în re-imaginarea aplicațiilor, securizarea datelor, transformarea infrastructurii și responsabilizarea echipelor. În ultimii ani, la nivelul industriei discuțiile s-au concentrat asupra rolului rețelelor Software-defined (SDN), ca etapă importantă în evoluția rețelei. SDN aduce multe avantaje, inclusiv gestionare centralizată și securitate, flexibilitate și costuri de operare reduse”, mai relevă studiul.

În domeniul IT, deficitul de competențe de business va fi resimțit cel mai acut. Găsirea talentelor continuă să fie provocarea nr. 1 cu care se confruntă liderii IT în prezent.

Conform unui sondaj Cisco efectuat în rândul a 600 de factori de decizie IT și de business, 93% susțin că se confruntă cu un decalaj de talente atât de grav încât acest lucru încetinește transformarea afacerii lor. Directorii IT și de business au fost de acord că cea mai mare problemă cu care se confruntă liderii din tehnologie este lipsa cunoștințelor de afaceri. În consecință, prioritatea în recrutare pentru managerii IT și de business o reprezintă selectarea angajaților cu abilități tehnice și de afaceri, relatează sursa precizată.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending