Rețele sociale

ECONOMIE

Circa 600 miliarde de euro, necesarul de investiții în cele 12 țări ale Inițiativei celor Trei Mări

Radio CECCAR FM

Nevoile de investiții pentru modernizarea infrastructurii de transport, de energie și digitală în cele 12 țări ale Inițiativei celor Trei Mări (I3M) se ridică la aproape 600 miliarde euro, în timp ce bugetul UE pentru acest tip de investiții în regiune este de 42 miliarde euro pentru perioada 2021-2027, a declarat Pawel Nierada, membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), citat de Agerpres. „Necesarul de investiții (în energie, infrastructură și digitalizare, n.r.) în țările din această regiune e uriaș. E vorba de aproape 600 de miliarde de euro în țările I3M, și asta doar ca să le aducem la nivelul actual al țărilor din vestul Europei. Iar totalul bugetului alocat de UE pentru această regiune în următorul exercițiu bugetar este de 42 de miliarde de euro, sumă care pare foarte mare, dar când îi împarți la cei 7 ani ai exercițiului bugetar, îți dă 6 miliarde pe an (pentru toate cele 12 țări, n.r.). Deci dacă avem nevoie de finanțare de aproape 600 de miliarde de euro, ne-ar trebui «doar» 100 de ani ca să ajungem din urmă avansul occidental”, a declarat Pawel Nierada, membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului din partea băncii poloneze BGK, citând o analiză a companiei de consultanță SpotData.

Președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Beata Daszynska-Muzyczka a declarat, pentru Agerpres, că statele membre ale Inițiativei celor Trei Mări trebuie să vorbească pe o singură voce în fața instituțiilor financiare europene pentru ca nevoile lor de finanțare să fie îndeplinite. De asemenea, aceasta a arătat că UE va eșua dacă nu modernizează infrastructura energetică și de transport a statelor I3M. „(La nivelul Uniunii Europene, n.r.) există multe reglementări, există o abordare foarte bună, dar, în același timp, există diferențe mari în ceea ce privește infrastructura (față de țările din centrul și estul Europei, n.r.). Noi, cele 12 țări, trebuie să vorbim pe aceeași voce în ceea ce privește infrastructura, dar și energia. Energia are o importanță deosebită în ceea ce privește securitatea energetică (a UE, n.r.). Cum putem noi să eliminăm aceste decalaje de infrastructură care există între țările noastre, dar și între țările noastre și vestul Europei? Cum putem să ajutăm ca această regiune a noastră să fie tratată în mod egal?”, a afirmat Beata Daszynska-Muzyczka.

Aceasta a apreciat că statele membre ale I3M trebuie să abordeze Banca Europeană de Investiții prin intermediul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări. „Cred că putem să îi convingem pe colegii noștri de la Banca Europeană de Investiții. Dar trebuie să ridicăm vocea (la nivelul Uniunii Europene, n.r.), e imposibil ca 12 țări să fie ignorate. Dacă avem inițiative individuale către Banca Europeană de Investiții, cred că nu este bine. Dar așa, 12 țări care vorbesc pe o singură voce, unite, sunt mult mai puternice. Uitați-vă la această regiune, suntem parte a Uniunii Europene. Fără o infrastructură adecvată, această regiune va eșua și Uniunea Europeană va eșua și ea. Trebuie să ridicăm vocea și să ne prezentăm interesele la nivel european”, a declarat președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului de Investiții al I3M.

Fondul de Investiții al I3M va finanța proiecte de energie, transport sau digitalizare din zona celor 12 state care vor conecta ce puțin două țări, a arătat președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului. „Am vrut să încurajăm miniștrii din cele trei sectoare să coopereze și să prioritizeze proiectele, astfel încât să putem să venim cu bani publici, cu bani europeni și cu bani din acest fond de investiții pentru a putea finanța proiectele respective. Aceste proiecte trebuie să fie bine structurate și trebuie să vedem care e cea mai bună structură financiară pentru proiectele din regiunea celor trei mări. Pentru a putea să creăm conectivitate, proiectul trebuie să conecteze cel puțin două țări, deci trebuie să creăm proiecte transfrontaliere și numai așa vom putea să creștem economiile din regiunea noastră. Această regiune prezintă oportunități extraordinare de creare a infrastructurii, față de infrastructura care există în Europa Occidentală. Cred că fondul va crește cu încă 1 miliard de euro în anul următor”, a apreciat Beata Daszynska-Muzyczka.

Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări este un fond inițiat în luna mai 2019 de Guvernele Poloniei și României, prin banca poloneză BGK și prin banca românească EximBank, cele două instituții aducând o contribuție totală de peste 500 de milioane de euro. Fondul își propune să finanțeze proiecte din domeniile infrastructură, energie și digitalizare în spațiul format de I3M – România, Polonia, Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending