Rețele sociale

ECONOMIE

Vicepreședintele BEI anunță triplarea sprijinului pentru economia românească până la 1,38 miliarde euro

Radio CECCAR FM

Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Andrew McDowell, a declarat, la București, că Grupul BEI își triplează sprijinul pentru întreprinderile românești, de la 500 milioane euro până la 1,38 miliarde euro, informează Agerpres. „Ceea ce sărbătorim acum este practic o triplare a puterii de foc pe care o punem la dispoziția economiei românești, în beneficiul IMM-urilor, de la aproximativ 500 milioane euro până la 1,38 milioane euro, cu capacitatea de a sprijini 5.000 de IMM-uri românești.

„Grupul BEI lucrează în România de 25 de ani. De-a lungul acestei perioade a oferit o finanțare totală de aproximativ 15 miliarde euro pentru 300 de proiecte. În ultimii cinci ani investițiile noastre în România au crescut, ajungând la o finanțare medie de un miliard de euro pe an și o treime din această sumă merge către IMM-uri. Anul acesta suntem pe cale să atingem un rezultat similar și între Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții ne așteptăm să oferim o finanțare de peste un miliard de euro către economia românească în acest an. Inițiativa pentru IMM-uri combină fondurile structurale cu alte resurse ale UE și BEI pentru a pune la dispoziție împrumuturi pentru 5.000 de IMM-uri românești în condiții mai bune, contribuind la crearea de locuri de muncă foarte necesare în sectorul privat. Acest lucru a funcționat deja foarte bine în ultimul an, motiv pentru care acum majorăm dimensiunea inițiativei cu mai mult decât dublul fondurilor alocate anterior”, a declarat, la București, vicepreședintele BEI, Andrew McDowell.

Oficialul instituției financiare internaționale a subliniat că Grupul BEI nu oferă doar finanțare, ci și servicii de consultanță atât pentru pregătirea, cât și pentru implementarea unor proiecte complexe. În context, el a amintit sprijinul oferit de instituție pentru sistemul de sănătate, unde BEI a furnizat studiile de fezabilitate pentru proiectele de spitalele regionale din Iași, Craiova și Cluj și acum sprijină pregătirea documentației de aplicație pentru fonduri structurale.

„Sperăm să avem documentația pentru toate cele trei proiecte până la finele lunii noiembrie și credem că aceste proiecte sunt suficient de mature, cu siguranță până anul viitor, să începem un proiect de evaluare pentru finanțare de la BEI. Acesta este doar un exemplu al modului în care serviciile noastre de consultanță pot ajuta la mutarea proiectelor din faza de pregătire în faza de implementare și în cele din urmă în faza în care le pregătim pentru finanțare din partea BEI”, a afirmat vicepreședintele BEI.

Acesta a participat la semnarea a noi contracte și modificări ale acordurilor existente cu intermediarii financiari români prin care se majorează volumul finanțărilor. Contractele noi, cu o serie de bănci, vor contribui alături de cele încheiate anterior, la sprijinirea IMM-urilor și a start-up-urilor care au nevoie de finanțare. Potrivit BEI, acordurile cu respectivele instituții financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanțare al firmelor românești, prin garanții de 60% pentru fiecare împrumut și prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

„Ca urmare a implementării cu succes a Inițiativei pentru IMM-uri în România (SMEi), autoritățile române au alocat suplimentar 150 milioane euro din Programul Operațional Regional, cu cofinanțare prin FEDR, ridicând bugetul FESI din cadrul inițiativei până la 250 milioane euro. Prin această creștere și împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI și a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibile pentru companiile românești grație Inițiativei pentru IMM-uri”, se precizează într-un comunicat al BEI.

Banca Europeană de Investiții (BEI) este banca Uniunii Europene – instituția de creditare pe termen lung a UE și singura bancă deținută și care reprezintă interesele statelor membre ale Uniunii Europene. Acesta oferă finanțări pe termen lung pentru investiții solide cu scopul de a contribui la obiectivele politicii UE. BEI lucrează îndeaproape cu alte instituții ale UE pentru a pune în aplicare politica Uniunii Europene. Fiind entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi și credite din lume, BEI oferă finanțare și expertiză pentru proiecte de investiții solide și durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe și de dezvoltare ale UE.

Inițiativa pentru IMM-uri (SMEi) din România, înființată în octombrie 2016, face parte dintr-o inițiativă mai largă a Comisiei Europene și a Grupului BEI, care beneficiază de finanțare din partea Uniunii Europene prin programele FEDER și Horizon 2020. Inițiativa urmărește încurajarea statelor membre să își dubleze volumul Fondurilor ESI investite prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 și stimularea competitivității micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii ale României, printr-un acces mai bun la finanțare. SMEi a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid și eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă și stimulării creșterii. Inițiativa pentru IMM-uri este finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, cu cofinanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending