Rețele sociale

PROFESIA CONTABILĂ

Prima întâlnire a Panelului Internațional de Educație Contabilă, 12-13 septembrie 2019

Radio CECCAR FM

Promovarea educației contabile este o parte integrantă a viziunii IFAC, conform căreia profesia contabilă globală este recunoscută ca fiind esențială pentru organizațiile puternice și durabile, piețele financiare și economiile naționale. Profesioniștii contabili competenți și credibili, dedicați învățării pe tot parcursul vieții, stau la baza acestei viziuni. Pentru a rămâne relevanți într-un mediu caracterizat prin schimbare rapidă, profesioniștii contabili trebuie să demonstreze din ce în ce mai mult abilități dincolo de competențele contabile recunoscute de obicei în zilele noastre.

Pentru a răspunde provocărilor pe care le prezintă un mediu în schimbare rapidă, IFAC și Consiliul pentru Standarde Internaționale de Educație Contabilă (IAESB) au anunțat o nouă abordare pentru promovarea educației contabile. Această abordare, care este proiectată pentru a fi relevantă, receptivă, eficientă și deschisă, reflectă angajamentul continuu al IFAC față de educația contabilă, se bazează pe avantajele comparative ale IFAC, optimizează utilizarea resurselor interne și favorizează utilizarea celor externe.

Astfel, în perioada 12-13 septembrie a.c. a avut loc, la sediul IFAC din New York, prima întâlnire a noului grup consultativ denumit Panelul Internațional de Educație Contabilă, care reprezintă o componentă importantă a noii abordări a IFAC, structură formată din reprezentanți de rang înalt ai comunității globale pentru educația contabilă, în care este prezentă și România. Grupul este instituit de Boardul IFAC pentru a contribui la promovarea educației contabile prin furnizarea de consultanță strategică, facilitarea accesului la experiență și resurse și pledarea pentru educația de calitate a unor profesioniști contabili pregătiți pentru viitor. La întâlnire a participat și conf. univ. dr. Adriana Florina Popa, reprezentanta CECCAR în Panel.

Cu această ocazie s-au stabilit bazele modului în care membrii acestui grup, reprezentanți ai comunității globale a educației contabile cu experiență și expertiza relevante, din țări dezvoltate și în curs de dezvoltare din șase regiuni ale lumii – Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Europa, America Latină și Insulele Caraibe, America de Nord și Australia și Oceania,  vor oferi consultanță asupra viziunii pe termen lung în materie de educație contabilă pentru IFAC și asupra domeniilor strategice.

Panelul are responsabilități în ceea ce privește preluarea contribuțiilor părților interesate, monitorizarea progreselor, oferirea de suport în cadrul procesului de dezvoltare a strategiei IFAC, asigurând, în același timp, o dezvoltare a educației contabile adecvată pentru viitor. În acest context, panelul asigură accesul la experiență si resurse, oferind consultanță în ceea ce privește rezultatele prin identificarea proiectelor de revizuire sau elaborare de standarde de educație contabile (IES), elaborarea de propuneri de proiecte, derularea unui proces de consultare adecvat pentru proiecte, crearea grupurilor de lucru, după caz, și dezvoltarea publicațiilor propuse și finale. De asemenea, panelul recomandă standardele revizuite sau noi Boardului IFAC, confirmând că procesul de consultare convenit a fost urmat. Printre responsabilitățile sale se află și promovarea adoptării și implementării de standarde de educație contabilă (IES) și promovarea dezbaterii internaționale pe probleme emergente relevante pentru educația contabilă.

De-a lungul celor doua zile de discuții au fost supuse atenției membrilor obiective precum:

  • Înțelegerea noii abordări a IFAC de a promova educația contabilă (AE) la nivel global și a rolului grupului în cadrul noii abordări;
  • Construirea unei înțelegeri comune a factorilor care determină schimbarea și a factorilor externi care afectează profesia contabilă și educația contabilă la nivel global;
  • Stabilirea unei viziuni pe termen lung pentru educația contabilă în contextul noii strategii a IFAC și al avantajelor comparative, pe un orizont de planificare de 3 până 5 ani;
  • Identificarea modului de a furniza sfaturi despre domeniile strategice ale educației contabile pentru a realiza viziunea educației contabile și a se alinia la avantajele comparative ale IFAC;
  • Clarificarea modului de lucru în cadrul grupului pentru crearea de valoare adăugată la cel mai înalt nivel și cu impact pe termen lung;
  • Oferirea de consultanță cu privire la etapele următoare referitoare la noua abordare și la grup, inclusiv la modul de implicare a părților interesate.

Dezbaterile au condus la identificarea unor factori centrali ce stau la baza viziunii pe termen lung pentru educația contabilă, precum asigurarea conectivității între părțile interesate, creșterea nevoii de profesioniști contabili prin demonstrarea valorii acestora, evidențierea profesiei contabile în rândul tuturor profesiilor prin agilitatea de a face față schimbării, pregătirea pentru viitor etc.

ECONOMIE

Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – ediția a II-a

Radio CECCAR FM

Ministerul Educației, în parteneriat cu Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), organizează cea de-a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă.

Faza județeană a competiției, desfășurată cu sprijinul inspectoratelor școlare județene, este programată să se desfășoare la data de 19 aprilie a.c. Concursul susține educația tinerilor în domeniul financiar-contabil și își propune să contribuie la formarea noilor generații de profesioniști în domeniu.

Competiția se adresează elevilor de liceu, din clasele a XI-a, filieră tehnologică, profil Servicii, calificarea profesională Tehnician în activități economice, oferindu-le oportunitatea de a-și demonstra și dezvolta cunoștințele teoretice și aplicative într-un cadru competitiv stimulativ. La prima ediție, desfășurată anul trecut, au participat peste 450 de elevi din majoritatea județelor țării.

CECCAR și Ministerul Educației urmăresc să crească interesul tinerilor pentru domeniul financiar-contabil și să îi încurajeze în alegerea unei cariere în acest domeniu, contribuind, astfel, la dezvoltarea unei baze solide de profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor viitorului.

„În era digitalizării, a transformărilor rapide care marchează economia globală, formarea noilor generații de profesioniști contabili fit for future este o prioritate pentru CECCAR. Participarea tinerilor la a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, unde vor avea ocazia să utilizeze tehnologii specifice domeniului financiar-contabil, reprezintă un pas important în pregătirea lor pentru o carieră într-un domeniu puternic transformat de digitalizare. Prin astfel de inițiative, CECCAR își reafirmă angajamentul de a atrage și forma talente noi în domeniul financiar-contabil, care vor contribui la securitatea și sustenabilitatea financiară a României. Această competiție este mai mult decât o simplă demonstrație de cunoștințe teoretice. Este o platformă de dezvoltare a competențelor și de înțelegere practică a impactului contabilității asupra economiei reale”, a declarat Elena-Ecaterina Chivu, președintele Consiliului superior al CECCAR.

Îndemnăm toți elevii eligibili să participe la această competiție, care promite să fie nu doar o experiență educațională valoroasă, dar și o oportunitate de a-și deschide drumul către o carieră de succes în domeniul financiar-contabil.

Concursul va continua cu etapa națională, la care se califică primii doi clasați la faza județeană.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Buletinul de știri Accountancy Europe – martie 2024

Radio CECCAR FM

Accountancy Europe a publicat buletinul de știri aferent lunii martie 2024, disponibil direct pe site-ul organizației.

Continuare

ECONOMIE

Opinia CECCAR privind propunerea de reducere a pragului de 500.000 de euro pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Radio CECCAR FM

Fantezii fiscale cu microîntreprinderi: Când „specialiștii” văd în 15,75% marja de profit net un paradis al avantajelor fiscale

CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenților responsabili cu elaborarea politicilor economice și fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate și pe experiența vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanța esențială a menținerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea și dezvoltarea microîntreprinderilor, ci și facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil și eficient, care să promoveze creșterea economică și stabilitatea financiară în România.

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înțelegerea profundă a politicilor fiscale și a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creșterii economice și durabilității devine esențială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei țări. Recent, anumite discursuri din spațiul public și recomandări promovate de autoproclamați „specialiști” sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal. În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă și potențial înșelătoare a politicilor economice și fiscale.

Într-o lume în care algebra se întâlnește cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag – 15,75% marjă de profit net – își face apariția ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeași sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiții de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meșteșuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri.

În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulți antreprenori din multe industrii, și nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesioniști contabili – cei care înțelegem și vorbim limbajul afacerilor –, simțim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată și informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicațiile acestui punct de referință, ținând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat și informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori și părțile interesate.

Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esențial al performanței financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net.

Însă marja profitului net variază semnificativ în funcție de industrie, dimensiunea afacerii și eficiența operațională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicție cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri. Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepții (exemplu: bănci – 30,89%, petrol/gaze producție și exploatare – 28,26%, petrol/gaze distribuție 23,59%, software (divertisment) – 20,35%, software (sisteme și aplicații) – 19,14%, tutun –  27,52%, transport feroviar – 23,52%). Și pentru a ne convinge că această situație nu este una particulară pentru jurisdicția SUA, am apelat la inteligența artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) și real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%.

Or, în condițiile existenței acestor evidențe, cum poate fi susținută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat „paradisul avantajelor fiscale”? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăși valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcție de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit.

Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esențială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective și analizelor aprofundate bazate pe știință. Și totuși, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susțină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor.

În esență, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entitățile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporțional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referință marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depășește 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reușesc să fie la fel de profitabile și în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care își generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelație. Sau nu. Doar cei care dețin astfel de informații ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de „peanuts” fiscale, ci că folosim busola competenței pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat.

Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care dețin microîntreprinderi, putem confirma că aceștia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă și elimină factori care pot genera creșterea costurilor. Aceasta chiar în condițiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care își desfășoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%. Un astfel de sistem elimină complexitatea și incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permițându-le antreprenorilor să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislației fiscale complexe și să facă față tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar și ușor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci și conformarea fiscală și transparența. Un sistem fiscal simplificat este esențial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleșite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică și socială.

În concluzie, având în vedere importanța vitală a microîntreprinderilor în economia noastră și provocările pe care le întâmpină în navigarea prin sistemele fiscale complexe, considerăm că este oportun să se mențină regimul simplificat de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, păstrând pragul de 500.000 de euro. Subliniem că o eventuală înlocuire a acestui sistem cu unul bazat pe impozitarea profitului ar putea adăuga dificultăți semnificative și ar crește riscul de neconformare fiscală voluntară pentru un număr considerabil de microîntreprinderi, segment esențial al economiei, care este, totodată, și cel mai vulnerabil.

Despre CECCAR

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este unul dintre cele mai mari organisme profesionale europene din domeniul financiar-contabil. Cu o istorie ce a început să se scrie acum mai bine de o sută de ani, CECCAR reprezintă și gestionează profesia contabilă din România, fiind, totodată, unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională în domeniul financiar-contabil din țara noastră, dezvoltând permanent atât programe de educație inițială – pentru cei care se pregătesc să devină experți contabili și contabili autorizați –, precum și programe de dezvoltare profesională continuă pentru membrii săi – experți contabili și contabili autorizați. CECCAR, singurul organism profesional care oferă șansa obținerii calificărilor de expert contabil și contabil autorizat, are peste 47.000 de membri și colaborează permanent cu instituțiile și autoritățile de reglementare pentru dezvoltarea profesiei contabile, în interes public.

Continuare

Trending