Rețele sociale

ECONOMIE

Studiu: Piața electro-IT a crescut cu 2% în prima jumătate a anului

Radio CECCAR FM

În primele șase luni din 2019, piața românească a bunurilor de folosință îndelungată a avut o valoare de 1,436 milioane euro, reprezentând o creștere de peste 2% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată studiul GfK TEMAX pentru România în primul semestru, informează Mediafax. Acest rezultat se datorează în special performanțelor electrocasnicelor mari și mici care, stimulate de programul Rabla, au atins creșteri semestriale de 14%, respectiv de aproape 12%. Alături de produsele electronice, cu un avans de aproape 6%, acestea sunt singurele trei sectoare care au avut creșteri valorice în S1 2019 față de primul semestru din 2018.

Vânzările de electronice au ajuns la 214 milioane de euro, mai ales datorită televizoarelor. Zona de electrocasnice mari a atins 283 milioane de euro, iar cea de electrocasnice mici a avut vânzări de 105 milioane de euro. Produsele IT au totalizat vânzări de 187 milioane euro, cu 10% mai puțin față de S1 2018, iar cel mai important sector din această piață, telecomul, este în continuare afectat de scăderile din zona telefoanelor mobile clasice (cu butoane). Vânzările acestui sector au marcat o ușoară scădere de 0,5%, până la un nivel de 623 milioane euro.

Sectoarele afectate masiv de scăderi rămân în continuare cel foto, cu un minus de peste 9% în primul semestru, până la 10 milioane de euro și cel al echipamentelor de birou (imprimante), cu o reducere a vânzărilor de peste 7%, până la 15 milioane de euro.

Piața de telefoane smart și mobile include fablete (telefoane smart cu ecrane mai mari de 5,6 inch), căști și core wearables (ex. ceasuri smart, fit bit). Segmentul cu cea mai bună performanță este cel al fabletelor, cu o creștere de aproape 115% față de primul semestru din 2018 și o valoare de 498 milioane de euro. Segmentul telefoanelor mobile tradiționale și smart cu ecrane mai mici de 5,6 inch a scăzut cu peste 75%, până la 92 de milioane de euro.

O categorie în creștere este core wearables, cu 18 milioane euro în T1 și o rată de creștere față de T1 2018 de aproape 60%. O performanță similară o au și căștile: creștere de aproape 21%, până la 16 milioane de euro.

Electrocasnicele mari au profitat din plin de programul Rabla din iunie, vânzările marcând un avans de 14% pe primul semestru din acest an. Categoria cu cea mai mare pondere în acest sector, mașinile de spălat rufe, și-a majorat vânzările cu aproape 18%, ajungând la valoarea de 86 de milioane de euro. Pe de altă parte, uscătoarele de rufe au înregistrat cea mai mare creștere, de aproape 47%, atingând 6 milioane de euro. Cu vânzări de 82 de milioane de euro în primul semestru, categoria de frigidere a crescut cu peste 16%, în timp ce vânzările aparatelor de gătit (aragazuri si cuptoare) au avansat cu aproape 6%, până la 44 de milioane de euro.

Toate categoriile din sectorul electrocasnicelor mari au avut creșteri în primele șase luni din 2019. Mașinile de spălat vase și-au majorat vânzările cu peste 22%, până la 15 milioane de euro, cuptoarele cu microunde au avut vânzări de 11 milioane de euro, cu 12,5% mai mult decât în S1 2018, iar congelatoarele au avut un plus de 10,3%, până la 12 milioane de euro.

Televizoarele au reprezentat 88% din vânzările de electronice în primul semestru al acestui an, fiind, astfel, cea mai importantă grupă de produse din acest segment. Evoluția categoriei a fost una foarte bună, de +8% și o valoare totală de 188 milioane de euro.

Cele mai importante categorii din sectorul IT, computerele și laptopurile, au avut scăderi de peste 26%, respectiv 7%, până la valori de 30 și 102 milioane de euro. Tabletele urmează aceeași tendință, cu o scădere de peste 16%, până la 19 milioane de euro, în timp ce vânzările de tastaturi au scăzut cu 2%, la o valoare de 5 milioane euro.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending