Rețele sociale

ECONOMIE

Secretar de stat: Intenționăm extinderea la nivel european a numărului unic 1911 destinat raportării incidentelor de securitate cibernetică

Radio CECCAR FM

Numărul unic 1911 destinat raportării incidentelor de securitate cibernetică va fi extins și la nivel european, a declarat, într-o conferință de specialitate, Ionuț-Valeriu Andrei, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), citat de Agerpres. „Asigurarea securității cibernetice reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai funcționării unui stat și, din ce în ce mai evident, unul dintre pilonii fundamentali ai securității în Uniunea Europeană (…) În contextul amenințărilor cibernetice, CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – n.r.) a înființat un call center care funcționează 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, ca unul dintre obiectivele stabilite prin proiectul eCSI, cu finanțare europeană. La data de 2 mai 2019, cu sprijinul Ministerului Comunicațiilor, a devenit operațional numărul unic 1911 cu apelare din toate rețelele, unde pot fi raportate incidentele de securitate cibernetică de către persoane fizice, juridice și instituții publice. Mai mult decât atât, numărul alocat acestei structuri a fost special gândit pentru a fi ușor de reținut și utilizat și intenționăm extinderea lui la nivel european”, a afirmat Ionuț-Valeriu Andrei.

Oficialul MCSI a menționat, totodată, că securitatea cibernetică are nevoie de elemente importante precum: conștientizarea necesităților, responsabilizare, capacități tehnice adecvate, dar și de răspuns comun și coordonat pentru a face față provocărilor globale actuale. „Toate documentele care au fost elaborate în ultima perioadă la nivelul Uniunii Europene, începând cu Directiva pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice, Strategia de Securitate Cibernetică a Uniunii Europene, recomandarea referitoare la securitatea cibernetică a rețelelor 5G reliefează în mod pregnant complexitatea și diversitatea de elemente ce alcătuiesc ecuația complexă a securității cibernetice. În acest context, înțelegem că securitatea cibernetică are nevoie de ingrediente esențiale precum conștientizarea necesităților, responsabilizare, capacități tehnice adecvate, dar și de răspuns comun și coordonat pentru a face față provocărilor globale actuale. Din perspectiva Ministerului Comunicațiilor, ca inițiator al procesului de transpunere la nivel național a prevederilor Directivei NIS, vă pot spune că elaborarea și aplicarea unei legislații adecvate în domeniul securității cibernetice întâmpină și la nivel național provocări semnificative: de la adaptarea la sistemul juridic și realitățile naționale a unei legi europene la crearea unui ecosistem funcțional”, a subliniat secretarul de stat din MCSI.

Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a demarat, la începutul anului 2018, proiectul „Enhanced National Cyber Security Services and Capabilities for Interoperability – eCSI” în urma acordării unui grant de către Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA), în valoare de aproximativ 869.000 euro, 75% din totalul costurilor eligibile. Scopul acțiunii a fost acela de a crea, menține și extinde capabilitățile de securitate cibernetică ale CERT-RO, precum și serviciile de securitate cibernetică pe care le oferă la nivel național. Astfel, în cadrul proiectului, Centrul a lansat și va lansa servicii operaționale sustenabile, ce vor permite noi utilizări și capabilități ale serviciilor, proceselor și uneltelor de securitate cibernetică.

Principalele servicii dezvoltate în cadrul CERT-RO sunt: Platforma Națională de Servicii de Securitate Cibernetică (NCSP), Call-Center de Securitate Cibernetică disponibil 24/7 (numărul unic 1911), dotarea unui Laborator de Analiză și Investigație Malware, organizarea de traininguri în domeniul securității cibernetice pentru manageri și specialiști IT din instituții publice și acțiuni de promovare.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending