Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Muncii propune creșterea la 30.000 a contingentului de lucrători străini în România, în 2019

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) propune creșterea la 30.000 a contingentului de lucrători străini pe piața forței de muncă din România în anul 2019, conform unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul instituției, informează Agerpres. „Pentru anul 2019 se stabilește un contingent de 30.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România”, se menționează în articolul unic al proiectului menționat. Acesta va modifica HG nr. 34/2019 care stabilea la 20.000 contingentul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019.

OG nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede acordarea de avize de angajare/detașare pentru următoarele tipuri de lucrători: lucrători permanenți; lucrători stagiari; lucrători sezonieri; lucrători transfrontalieri; lucrători au pair; lucrători înalt calificați; lucrători detașați; lucrători ICT (persoane transferate în cadrul aceleiași companii).

„Prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019, a fost stabilit un contingent de 20.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România în anul 2019. Raportat la informațiile transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări (…), 01.01 -23.06.2019, la nivelul acestei instituții au fost înregistrate 13.138 cereri pentru eliberarea avizului pentru angajare/detașare în muncă”, se arată în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.

Conform aceleiași instituții, în perioada menționată au fost eliberate 10.840 avize de angajare/detașare, din care pentru lucrători permanenți – 9.554; lucrători detașați – 760; lucrători înalt calificați – 130; persoane transferate în cadrul aceleiași companii – ICT – 287; lucrători transfrontalieri – 62; lucrători sezonieri – 45; lucrători au pair – 1; lucrători stagiari – 1.

Totodată, potrivit celor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2018, când au fost eliberate 4.091 avize de muncă/detașare, se observă o creștere cu 165% a numărului de avize de muncă/detașare eliberate, se menționează în Nota de fundamentare.

Potrivit datelor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primele cinci luni ale anului 2019, care au fost puse la dispoziția persoanelor aflate în căutare de loc de muncă, 64.091 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate.

„Astfel, în considerarea celor de mai sus și în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare și având în vedere: ▪ dinamica eliberării avizelor de angajare/detașare până la data de 26 iunie a.c., care a înregistrat o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului 2018 și ▪ înregistrarea unei creșteri a deficitului de forță de muncă în România, propunem suplimentarea cu 10.000 a contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România în anul 2019, sens în care propunem modificarea articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019, după cum urmează: pentru anul 2019 se stabilește un contingent de 30.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România”, se arată în document.

Ministerul Muncii precizează că această suplimentare cu 10.000 de lucrători străini în 2019 poate contribui la asigurarea forța de muncă solicitată în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar și la prevenirea situațiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale.

În ceea ce privește impactul social al acestui proiect, MMJS precizează că străinii care ar putea fi încadrați în muncă sau detașați în România la un singur angajator, ca urmare a suplimentării pentru anul 2019 a contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România, ar reprezenta aproximativ 0,46% din numărul persoanelor salariate, care, în primul trimestru al anului 2019, era de 6.480.000, potrivit datelor publicate de Institutului Național de Statistică.

„Prin promovarea migrației legale în beneficiul societății românești, precum și în beneficiul imigranților și al statelor lor de origine, obiectivul principal al autorităților române este de a maximiza efectele pozitive și de a limita efectele negative ale migrației în scop de muncă. Eliberarea celor 10.000 de avize suplimentare de angajare/detașare pentru lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România reprezintă un plus de 1.000.000 de euro venit la bugetul de stat, având în vedere că, la eliberarea avizelor de angajare/detașare, angajatorul/beneficiarul prestării de servicii plătește un tarif în lei, echivalent a 100 euro raportat la cursul oficial al Băncii Naționale a României la data efectuării plății. De asemenea pentru lucrătorii permanenți sau asimilați lucrătorilor permanenți, angajatorii vor plăti taxele, impozitele și alte contribuții prevăzute de legislația română în vigoare”, se mai precizează în Nota de fundamentare.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending