Rețele sociale

ECONOMIE

Amazon este cea mai valoroasă marcă globală, depășind Apple

Radio CECCAR FM

Amazon a devenit cea mai valoroasă marcă din lume, potrivit topului BrandZ din 2019 al celor mai valoroase mărci globale, publicat marți de WPP și Kantar la New York Stock Exchange, transmite Mediafax.

Cu o creștere a valorii mărcii de 52% față de anul anterior și ajungând la 315,5 miliarde de dolari, Amazon depășește Apple (locul doi, 309,5 miliarde dolari) și Google (locul 3, 309 miliarde dolari), ambele crescând și ele, însă doar cu 3%, respectiv 2%. Amazon pune capăt astfel unei perioade de 12 ani în care giganții din tehnologie au dominat topul.

În topul primelor 10 mărci că valoare, Facebook rămâne pe locul 6, în timp ce Alibaba urcă două locuri până pe locul 7 grație unei creșteri de 16% față de anul trecut, ajungând la 131,2 miliarde de dolari. Astfel, pentru prima data, Alibaba depășește Tencent și devine marca chinezească cu valoarea cea mai mare. Tencent coboară trei locuri până pe poziția a 8-a, pierzând 27% față de anul trecut până la 130,9 miliarde de dolari, din cauza unui climat global mai instabil.

Profitând de problemele pe care le au alte platforme de social media din punct de vedere al încrederii și dezirabilității, Instagram (locul 44, valorând 28,2 miliarde dolari) are anul acesta cea mai rapidă evoluție, urcând 47 de locuri și crescând cu 95% în valoare față de anul trecut. Instagram se bazează acum pe mai mult de un milliard de utilizatori la nivel mondial.

Lululemon, compania de echipamente sportive inspirate din yoga, este a două marca din punct de vedere al creșterii, ajungând la un plus de 77% față de anul anterior și la o valoare de 6,92 miliarde de dolari.

Alte mărci ce au înregistrat creșteri semnificative, precum Netflix (+65%, locul 34, 34,3 miliarde dolari), Amazon (+52%, locul 1, 315,5 miliarde dolari) și Uber (+51%, locul 53, 24,2 miliarde dolari) ilustrează o lume în care schimbările au loc rapid fiind generate de tehnologie; o lume în care consumatorii acordă o valoare din ce în ce mai mare experiențelor bogate oferite de mărci.

În ciudă incertitudinilor economice, că urmare a modificării tarifelor comerciale între SUA și China, 328 miliarde de dolari a fost adăugate anul trecut la topul BrandZ al celor mai valoroase 100 mărci din lume. Astfel, valoarea cumulată a mărcilor a ajuns la 4.700 de miliarde de dolari – echivalentul aproximativ al Produsului Intern Brut combinat al Spaniei, Coreei de Sud și al Rusiei.

Mare parte din această valoare este generată de mărcile ce oferă tehnologie pentru consumatori, care împreună adună mai mult de 1000 de miliarde de dolari. Exemplele includ nou-venită Xiaomi (locul 74, 19,8 miliarde dolari), o marcă chinezească de telefoane și dispozitive mobile și care folosește de asemenea Iot – Internet of Things pentru a conecta dispozitive inteligente. Această marcă înregistrează o creștere a cererii în piețe precum Rusia, India sau Malaezia.

O altă marca chinezească, Meituan (locul 78, 18,8 miliarde dolari) este văzută drept o platformă de tehnologie de consum disruptivă, oferind totul de la livrare de mâncare, rezervări, închirierea unui șofer sau de biciclete. Între timp, Uber folosește modelul eco-sistemului și se extinde în alte categorii precum cea de livrare (de mâncare și altele), în timp ce Haier (locul 89, 16,3 miliarde de dolari), cea mai mare platformă de electrocasnice și Iot din lume, este hotărâtă să creeze un eco-sistem deschis mărcilor împreună cu clienții și parternerii acesteia, în această era a Iot.

Categoria produselor de lux este cea care are cea mai mare creștere (+29%), urmată de retail (+25%), creșteri alimentate de pentru canalele digitale ale consumatorilor din generațiile Y și Z.

Mărcile din Asia își îmbunătățesc prezența în top, cu 15 mărci chinezești, trei indiene și una indoneziană ducând totalul la 23 de mărci din Asia în top, incluzând LIC și Tata Consultancy Services.

Se distinge o nouă generație de mărci – mărcile generației Z (apărute după 1996), care au un ritm de creștere la mare distanță de celelalte, pentru că acestea adaugă mai multă valoare clasamentului în fiecare an – de aproape patru ori mai mare decât cea creată de mărcile apărute în era milenialilor, între 1977 și 1995. Un total de 23 de mărci ale generației Z apăr în topul 100 cu o vârstă medie de 16 ani comparativ cu 18 mărci ale generației mileniale care au în medie 33 de ani.

Războaiele tarifelor comerciale dintre China și SUA au afectat creșterea mărcilor din top 100, care s-a redus la doar +7% față de 2018. Încrederea consumatorilor a fost afectată de faptul că tarifele comerciale au avut impact asupra mai multor categorii, cele Auto, Logistică sau Bancar suferind cel mai mult.

Ajuns la cel de-al 14-lea an și contractat de către WPP, clasamentul valorii mărcilor a fost realizat de către Kantar.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending