Rețele sociale

ECONOMIE

Populaţia României a scăzut cu 122.000 de persoane, anul trecut

Radio CECCAR FM

Populaţia rezidentă în România a scăzut în 2016 cu 122.000 de persoane, ritm accelerat faţă de cel din anul precedent, principala cauză fiind emigraţia tot mai intensă, la care s-a adăugat declinul demografic, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de News.ro.

La 1 ianuarie 2017, populaţia rezidentă în România număra 19,638 milioane persoane, arată statisticile oficiale.

Anterior, la 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă era de 19,76 milioane persoane.

Declinul din 2016 este mai mare decât cel înregistrat în 2015, când populaţia rezidentă în România a scăzut cu 110.700 de persoane.

Numărul de locuitori s-a redus, în 2016, cu 68.061 doar din cauza declinului demografic, adică a diferenţei dintre numărul de decese şi numărul de naşteri.

Spre deosebire de 2015, când declinul demografic a fost cea mai importantă cauză a scăderii populaţiei, situaţia s-a inversat în 2016, emigraţia fiind factorul principal.

„România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76.000 persoane”, notează comunicatul INS.

Fenomenul a accelerat faţă de 2015, când soldul migraţiei era în jur de -58.000.

Potrivit seriilor publicate de INS, pe parcursul anului 2016, în România şi-au mutat reşedinţa 133.248 de rezidenţi din alte state, consideraţi imigranţi în România, în timp ce 209.456 de persoane – emigranţi – şi-au mutat reşedinţa în alte state.

Spre comparaţie, în 2015, în România şi-au mutat reşedinţa 129.534 de rezidenţi din alte state, în timp ce 187.466 de persoane şi-au mutat reşedinţa în alte state.

Statisticile nu dau detalii legate de cetăţenia imigranţilor sau emigranţilor.

La 1 ianuarie 2017, România avea 10,528 milioane de locuitori în oraşe, care reprezintă 53,6% din populaţia totală – în scădere de la 53,8% în urmă cu un an.

În ultimul an, procesul de îmbătrânire a populaţiei a României a continuat.

„Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 440.000 persoane (…), în creştere faţă de 371.000 persoane la 1 ianuarie 2016”, arată datele INS.

Concret, la 3,494 milioane de persoane vârstnice, în România există doar 3,054 milioane copii cu vârsta de cel mult 14 ani.

La 1 ianuarie 2017, în România existau 1.716 de persoane cu vârsta de cel puţin 100 de ani, din care 1.207 femei.

Declinul demografic a continuat şi în 2017, arată rapoartele lunare ale INS. În prima jumătate a acestui an, populaţia României a scăzut cu 48.106 de locuitori din cauza declinului demografic.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

ECONOMIE

CE sprijină industria producătoare de fotovoltaice prin noua Cartă a energiei solare

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) și-a intensificat eforturile de sprijinire a sectorului energiei solare din Europa prin promovarea semnării unei Carte europene a energiei solare cu statele membre ale UE și cu reprezentanți ai industriei, informează Executivul comunitar, printr-un comunicat. Potrivit documentului citat, la  15 aprilie, cu ocazia primei zile a reuniunii informale a Consiliului Energie, comisarul pentru energie Kadri Simson, miniștrii din 23 de țări ale UE și mai mulți reprezentanți ai sectorului au semnat noua Cartă.  

Luând cuvântul în cadrul ceremoniei de semnare, comisarul a declarat: „Sectorul de producție a fotovoltaicelor pentru energie solară este esențial pentru realizarea obiectivelor noastre în domeniul energiei, al climei și al competitivității. Trebuie să ne asigurăm că industria energiei solare rămâne solidă, pentru a contribui la mixul energetic viitor al Europei, axat pe sursele de energie regenerabile. Carta europeană a energiei solare reunește Comisia, autoritățile naționale și industria de profil, promovând cooperarea și oferind sprijin pentru producția de panouri solare fabricate în Europa”.

Carta stabilește o serie de angajamente voluntare de sprijinire a sectorului de producție a fotovoltaicelor din UE. Ea marchează ultimul pas în cadrul măsurilor Comisiei de sprijinire a producției de panouri solare din Europa, urmând unei propuneri de regulament privind industria „zero net”, care este acum convenită provizoriu de colegiuitori, și înființării Alianței europene a industriei fotovoltaice solare.  

Carta va asigura faptul că tranziția verde și obiectivele industriale ale Europei merg mână în mână, prin accelerarea utilizării surselor de energie regenerabile, sporind în același timp competitivitatea sectorului și crearea de locuri de muncă „verzi”.

Continuare

ECONOMIE

CE solicită opinii cu privire la modul de punere în comun a cererii de materii prime strategice

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a lansat un sondaj adresat întreprinderilor și altor părți relevante interesate de punerea în comun a cererii și de conectarea cererii și ofertei de materii prime strategice. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, răspunsurile la sondaj vor contribui la crearea viitorului mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice, astfel cum este inclus în Regulamentul privind materiile prime critice. 

UE are nevoie de acces la o aprovizionare sigură, diversificată, sustenabilă și la prețuri accesibile cu materii prime critice, care sunt vitale pentru sectoare strategice precum industria „net zero”, industria digitală, industria aerospațială și apărarea. Pentru a consolida securitatea aprovizionării cu materii prime critice, președinta CE Ursula von der Leyen a anunțat, în discursul privind starea Uniunii din 2023, crearea unui mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice. Acest lucru vine în urma succeselor înregistrate de un mecanism similar pentru gaz în cadrul Platformei energetice a UE. Noul mecanism face parte din Regulamentul privind materiile prime critice, care va intra în vigoare în săptămânile următoare. El va include diferite părți ale lanțului valoric al materiilor prime strategice, cuprinzând extracția, prelucrarea și reciclarea unor astfel de materii.  

Sondajul este deschis pentru contribuții până la 7 mai 2024. 

Continuare

Trending