Rețele sociale

ECONOMIE

Numărul şomerilor a urcat în iulie la peste 477.000

Radio CECCAR FM

Numărul şomerilor din România a înregistrat o creştere importantă în a şaptea lună a acestui an, cu 17.013 faţă de luna precedentă, până la 477.718, nivel maxim al ultimelor patru luni, iar rata şomajului a crescut la 5,2%, arată datele revizuite semnificativ de Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate joi și citate de News.ro.

Odată cu publicarea datelor pe luna iulie, INS a revizuit semnificativ datele privind numărul şomerilor din perioada aprilie-iunie.

Astfel, noile date arată că, în luna aprilie, în România s-a atins un număr minim-istoric de 445.320 şomeri, iar rata şomajului a fost de 4,8%, în condiţiile în care datele provizorii pe aprilie indicau 470.887 şomeri şi o rată a şomajului de 5,3%.

Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Numărul de şomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 şi s-a menţinut apoi sub acest prag. După nivelul minim din aprilie, numărul de şomeri a urcat la 475.731 în luna mai, a coborât la 460.605 în iunie, pentru a creşte din nou peste 477.000 în iulie, când s-a atins un nivel maxim al ultimelor patru luni şi al doilea cel mai înalt nivel din 2017.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu 47.373 în ultimul an, de la 524.991 în luna iulie 2016.

Şomajul este în continuare mult mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,2% în luna iulie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 3,9%, mai arată datele oficiale.

De la începutul acestui an, şomajul a scăzut în ianuarie, aprilie şi iunie, dar a crescut în februarie, martie, mai şi iulie, evoluţie pusă de economişti în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit datelor oficiale, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru din acest an cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 64.125, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii iunie, 364.645 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,15%.

Judeţele Vaslui, cu 10,3%, Teleorman (9,8%) şi Galaţi (9,7%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, precum şi de lipsa investiţiilor generatoare de locuri de muncă, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

ECONOMIE

Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – ediția a II-a

Radio CECCAR FM

Ministerul Educației, în parteneriat cu Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), organizează cea de-a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă.

Faza județeană a competiției, desfășurată cu sprijinul inspectoratelor școlare județene, este programată să se desfășoare la data de 19 aprilie a.c. Concursul susține educația tinerilor în domeniul financiar-contabil și își propune să contribuie la formarea noilor generații de profesioniști în domeniu.

Competiția se adresează elevilor de liceu, din clasele a XI-a, filieră tehnologică, profil Servicii, calificarea profesională Tehnician în activități economice, oferindu-le oportunitatea de a-și demonstra și dezvolta cunoștințele teoretice și aplicative într-un cadru competitiv stimulativ. La prima ediție, desfășurată anul trecut, au participat peste 450 de elevi din majoritatea județelor țării.

CECCAR și Ministerul Educației urmăresc să crească interesul tinerilor pentru domeniul financiar-contabil și să îi încurajeze în alegerea unei cariere în acest domeniu, contribuind, astfel, la dezvoltarea unei baze solide de profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor viitorului.

„În era digitalizării, a transformărilor rapide care marchează economia globală, formarea noilor generații de profesioniști contabili fit for future este o prioritate pentru CECCAR. Participarea tinerilor la a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, unde vor avea ocazia să utilizeze tehnologii specifice domeniului financiar-contabil, reprezintă un pas important în pregătirea lor pentru o carieră într-un domeniu puternic transformat de digitalizare. Prin astfel de inițiative, CECCAR își reafirmă angajamentul de a atrage și forma talente noi în domeniul financiar-contabil, care vor contribui la securitatea și sustenabilitatea financiară a României. Această competiție este mai mult decât o simplă demonstrație de cunoștințe teoretice. Este o platformă de dezvoltare a competențelor și de înțelegere practică a impactului contabilității asupra economiei reale”, a declarat Elena-Ecaterina Chivu, președintele Consiliului superior al CECCAR.

Îndemnăm toți elevii eligibili să participe la această competiție, care promite să fie nu doar o experiență educațională valoroasă, dar și o oportunitate de a-și deschide drumul către o carieră de succes în domeniul financiar-contabil.

Concursul va continua cu etapa națională, la care se califică primii doi clasați la faza județeană.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Din 4 aprilie se primesc cererile de plată pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie – 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se vor depune cererile de plată pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic în anul 2024. Potrivit unui comunicat al instituției, și în acest an, fermierii vor putea depune cererea de plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucțiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicație).

Dacă cererea de plată cuprinde și intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declarației privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafață prin intermediul aplicației IPA-Online.

Se va completa o singură cerere de plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Persoana fizică, pe de-o parte, și persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având același titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Fermierii care nu desfășoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafețele/ animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției) și pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz.

„Fermierii pot semna cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată”, precizează APIA.

Continuare

ECONOMIE

FNGCIMM: Noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, în urma colaborării cu Asociația Băncilor din Republica Moldova

Radio CECCAR FM

Noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, prin facilitatea accesului companiilor moldovene la finanțare, vor apărea în urma colaborării dintre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și Asociația Băncilor din Republica Moldova, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Totodată, această colaborare va avea ca efect impulsionarea și intensificarea relațiilor comerciale și economice dintre cele două țări.

În data de 26 martie 2024, reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici Mijlocii (FNGCIMM) au avut o întîlnire cu conducerea Asociației Băncilor din Republica Moldova (ABRM), se menționează în comunicat. Conform sursei citate, reuniunea a avut caracterul unei întâlniri de lucru și a prilejuit discuții constructive privind utilizarea de produse și programe de garantare destinate IMM-urilor, cu efect în stimularea intermedierii financiare și adoptarea de soluții digitale de către sectorul financiar din Republica Moldova.

„Am început demersul de consolidare a parteneriatului cu instituțiile de creditare și garantare din Republica Moldova, încă din 2016, când am răspuns solicitării de a împărtăși din experiența noastră privind facilitarea accesului persoanelor fizice la creditarea ipotecară, oferind modelul Programului Prima Casă. Am continuat prin semnarea unui parteneriat de colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova pentru a identifica cele mai eficiente soluții de garantare și finanțare pentru sprijinirea sectorului IMM. Întâlnirea cu reprezentanții Asociației Băncilor din Republica Moldova reprezintă un pas în plus, în sensul creșterii intermedierii financiare și impulsionării creditării sectorului IMM moldovean, și, într-un cadru mai larg, se înscrie în seria eforturilor comune de a sprijini și crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea relațiilor de afaceri între antreprenorii din țările noastre”, a declarat directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu.

Delegația bancherilor din Republica Moldova a subliniat importanța colaborării strânse între instituțiile financiare și autoritățile guvernamentale din România și Republica Moldova pentru a da un imbold creditării IMM-urilor și a susține dezvoltarea unui mediu de afaceri dinamic și competitiv în această regiune.

„Suntem foarte interesați să creștem intermedierea financiară în Moldova și ne bucurăm să preluăm de la colegii de la FNGCIMM expertiză și informații direct de la sursă, cu privire la implementarea celor mai eficiente produse și programe de garantare dedicate IMM-urilor. Colaborarea cu partenerii noștri români este esențială pentru îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova”, a afirmat Dorel Noroc, președinte ABRM.

Reprezentanții FNGCIMM au prezentat mecanismele de garantare a creditelor destinate IMM-urilor, subliniind avantajele și oportunitățile pe care le oferă aceste instrumente în susținerea antreprenoriatului, a disciplinei financiare și a impactului benefic pe care aceste instrumente financiare îl antrenează în economie.

Totodată, Dumitru Nancu a subliniat angajamentul ferm al Fondului de garantare de a contribui la dezvoltarea IMM-urilor și finanțarea acestora în Republica Moldova.

În acest sens, s-a agreat inițierea unui Protocol de colaborare între cele două instituții, în vederea transferului de expertiză și schimb de bune practici, precum și identificarea de către parteneri a unor noi programe și produse de finanțare garantată care să valorifice potențialul imens al sistemelor financiar-bancare din ambele state, pentru a stimula schimburile comerciale și colaborarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și Moldova.

Ambele părți au exprimat determinarea lor de a continua dialogul și de a colabora activ în vederea implementării unor soluții concrete pentru dezvoltarea sustenabilă a sectoarelor antreprenoriale din cele două țări.

Continuare

Trending