Rețele sociale

ECONOMIE

Economia României a crescut în al doilea trimestru cu 5,9%

Radio CECCAR FM

Economia românească a accelerat în al doilea trimestru al acestui an, înregistrând un avans de 5,9%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), estimări ce depăşesc sensibil prognozele analiştilor.

Datele publicate arată o accelerare a creşterii economice în al doilea trimestru din 2017 faţă de primul trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, şi pe serie brută şi pe cea ajustată, şi cu 1,8% faţă de trimestrul precedent.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al doilea trimestru din acest an a fost de 1,6%, după +1,8% în primul trimestru, +1,6% în trimestrul IV din 2016 şi +0,7% în al treilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS și citate de News.ro.

Trimestrul II din 2017 a fost al optulea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

Pentru primul semestru, creşterea economică a fost de 5,8%, pe serie brută, şi de 5,7%, pe seria ajustată.

În primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,4%.

De asemenea, sectorul comerţului a crescut în primul trimestru cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce industria – sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB – a avansat cu 6,8%.

Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, un singur sector a fost pe minus, cel al intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărirl şi pensiile private), care a scăzut cu 0,7%.

De asemenea, rate mici de creştere faţă de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (+0,9%), construcţii (+1,2%) şi tranzacţii imobiliare (+2,8%).

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în primul trimestru în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.

Astfel, cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB, iar variaţia stocurilor a avut o contribuţie de +0,2%, arată datele revizuite ale INS.

În schimb, formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut în primul trimestru cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primul trimestru, agricultura a continuat să aibă o pondere redusă la formarea PIB-ului României, de doar 1,7%, industria a contribuit cu 22,5%, construcţiile – cu 3,3%, comerţul – cu 19%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 6,2%, trazacţiile imobiliare – cu 8,8%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 13,8%, restul fiind aportul altor sectoare.

Anul trecut, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere anuală la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,1%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,6%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani. Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending