Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană propune relaxarea reglementărilor referitoare la instrumentele derivate

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a propus joi relaxarea reglementărilor referitoare la instrumentele derivate, pentru protejarea fondurilor de pensii, cu intenţia de a stimula uniunea pieţei de capital după decizia Marii Britanii de a ieşi din UE, transmite Reuters, potrivit News.ro.

În 2012 au fost adoptate noi reguli, după criza financiară din 2007-2009, dar atenţia Comisiei se îndreaptă în prezent spre susţinerea creării de locuri de muncă în economia reală prin reducerea birocraţiei pentru companii şi investitori, dar nu şi pentru băncile mari.

Comisia Europeană a propus joi un proiect de lege care continuă să protejeze fondurile de pensii, sector considerat esenţial pentru investiţii în infrastructură, de obligaţia de a efectua cliringul tranzacţiilor cu instrumente derivate pentru încă trei ani, economisind în acest fel miliarde de euro care ar fi în caz contrar ar fi necesare pentru garanţii.

Cliringul este procedura prin care o organizaţie acţionează ca intermediar şi îşi asumă rolul unui cumpărător şi al unui vânzător într-o tranzacţie, pentru a reconcilia ordinele între părţile implicate.

”Obiectivul nostru este simplificarea reglementărilor şi eliminarea costurilor disproporţionate pentru companiile mici din sectorul financiar, corporaţii şi fonduri de pensii”, a declarat într-un comunicat vicepreşedintele CE, Jyrki Katainen.

Autorităţile de la Bruxelles încearcă să încurajeze companiile să recurgă la piaţa financiară pentru atragerea de fonduri şi să reducă dependenţa acestora de împrumuturile bancare.

Uniunea pieţei de capital a progresat lent, suferind o lovitură din cauza deciziei Marii Britanii, cea mai mare piaţă de capital din UE, de a ieşi din blocul comunitar în 2019. Eforturile de relansare a securitizării, metodă prin care un emitent creează un instrument financiar prin combinarea altora, au stagnat şi ele.

Planurile prezentate joi, care necesită aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, sunt printre primele după o evaluare din 2015 a reglementărilor financiare adoptate în urma crizei.

Potrivit Reuters, doar una din părţile implicate în tranzacţiile cu instrumente derivate va fi obligată să le raporteze, în acest fel fiind reduse costurile legate de conformitate.

Comisia consideră că astfel de schimbări ar putea genera economii pentru participanţii din piaţă, în special pentru companiile din sectorul energiei şi cel productiv, până la 2,6 miliarde de euro în cazul costurilor operaţionale şi până la 6,9 miliarde de euro în cazul costurilor excepţionale.

Brexitul a determinat Comisia să reanalizeze modalitatea în care are loc cliringul pentru derivate.

Executivul UE intenţionează să prezinte noi propuneri înaintea verii, pentru a rezolva probleme importante în operaţiunile de cliring.

”În acest context, ar trebuie să fie asigurate aranjamente eficiente de supraveghere pentru casele de cliring din afara UE care derulează volume substanţiale pentru derivatele denominate în monede ale statelor din UE şi care au un rol sistemic major pentru pieţele financiare ale UE”, potrivit Comisiei.

Oficialii zonei euro au spus că cea mai mare parte a cliringului pentru derivate şi obligaţiuni în euro ar trebui să aibă loc în uniunea monetară.

Casa de cliring LCH a London Stock Exchange efectuează cliringul pentru majoritatea tranzacţiilor cu instrumente financiare denominate în euro, dar după Brexit ar însemna că ar fi în afara cadrului legal al UE.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending